Arhive etichetă: paste

Paștele evreiesc și paștele creștin

3crosses-darkPastele-MielulDeJertfa-300x179

Pentru că am în articolele precedente, aici si aici, am analizat Săptămâna Mare din punct de vedere statistic, voi încerca acum să analizez paralelele ceremonialului iudaic al paștelui și modul în care s-au desfășurat evenimentele din această săptămână.

Prima întrebare la care vreau să răspund este de ce avem nevoie să analizăm și să știm toate aceste date statistice ale Săptămânii Patimilor.

1. În primul rând faptul că evangheliile alocă un spațiu majoritar acestui eveniment ne dă de înțeles nu numai că ceea ce s-a întâmplat atunci este important dar și cum anume s-a întâmplat contează.

2. Paștele evreiesc însemna celebrarea și comemorarea eliberării poporului evreu de sub robia egiptului. Faptul că Hristos a murit chiar în ziua de Paște ne atrage atenția asupra semnificaței Paștelui, atât ca eveniment istoric dar și ca unul spiritual, ceea ce presupune că și noi, ca și credincioși, am fost eliberați din Egiptul lumii în care trăim.

3. Ziua în care a murit Isus – fie joi, fie vineri – nu este atât de importantă, ci semnificația sărbătorii în care a murit conteză cel mai mult. Însă pentru aceasta avem nevoie de o analiză ca aceasta, în care să stabilim succesiunea de evenimente.

4. Moartea lui Hristos a reprezentat împlinirea majorității profețiilor și simbolurilor vechi testamentale, iar o analiză a acestora ne ajută să înțelegem mai mult din profunzimea și răscumpărarea lucrată de Dumnezeu, prin Hristos.

Mai jos voi descrie pe scurt succesiunea evenimentelor. Vă rog să citiți și Exod 12 pentru o imagine mai clară a paștelor. 

Intrarea triumfală in Ierusalim – Matei 21

 Acest eveniment corespunde cu alegerea mielului de paște și aducerea lui în casă, conform poruncii din Exod 12. Evreii trebuiau să aducă mielul de paște în casă, cu 4 zile înainte de al ucide pentru masa pascală.

Isus a petrecut toate zilele în Templu, învățând și discutând cu poporul și conducătorii poporului. Trist este că mulți dintre cei care l-au ascultat au făcut parte și dintre cei care au strigat – răstignește-L.

 Patimile și crucificarea

 Ziua de paște propriu-zisă a început miercuri seara, după ora 18, când Isus a instituit Cina. Teologii încă mai discută dacă la această masă s-a mâncat miel sau doar verdețuri amare, deși nu avem informații în evanghelii cum că ar fi fost preparat vre-un miel. Și prefer această interpretare din moment ce mielul de paște era chiar Isus.

 Seară, după cină, Isus merge în grădina Ghețimani unde este arestat de soldații templului, apoi judecat de Ana și Caiafa, și apoi de Soborul Preoților care conduceau poporul evreu. Este condamant la moarte de aceștia în timpul nopții, dar pentru că legal ei nu aveau voie să ucidă pe nimeni, este dus la Pilat dimineața devreme pentru a se obține condamnarea din partea dregătorului roman Pilat, ceea ce a dus în mod normal și legal la execuția condusă de soldații romani.

Iată câteva parale ale evenimentelor din Templu, care aveau loc chiar în momentul execuției.

 Crucificarea – are loc începând cu ora 9 dimineața. Exact la ora aceea preoții jertfeau arderea de tot de dimineață pentru ziua de paște, conform Legii.

 Moartea – la ora 12 cerul se întunecă și timp de încă 3 ore Isus rămâne pe cruce în agonie – Luca 23:44 . Când întunericul începe să se ridice, în jurul orei 15, Isus își dă duhul conf. Matei 27:45-50.  Exact la la ora 15, iudeii aduceau in Templu jertfa de seară. În acel moment perdeau din Templu se rupe și deschide astfel accesul spre locul prea-sfânt al Templului – Matei 27:51.

 Avem deci o succesiune extrem de importantă. Moartea lui Hristos nu numai că a avut loc chiar în ziua de Paște, dar crucificarea și moarte a avut loc exact în momentul jertfelor pentru arderea de tot pe care Dumnezeu le poruncise poporului. Înțelegem mai bine de ce Ioan Botezătorul a spus – iată Mielul lui Dumnezeu. Iar Pavel – Hristos, Paștele noastru a fost jertfit. Ei au înțeles foarte bine acest paralelism – că Isus a fost de fapt adevăratul Miel de Paște.

 Înmormântarea are loc chiar înainte de ora 18, pentru a nu-i rămâne trupul pe cruce în ziua Sabatului anual, prima zi a Sărbătorii Azimilor – pentru că aceea era o zi de sărbătoare.

Dacă ziua de paște era o zi plină de sânge, când fiecare casă sau familie trebuia să ucidă un miel și să îl prepare pentru seara zilei pascale, ziua următoare era o zi de bucurie și petrecere. De aceea iudeii au cerut ca trupurile să nu rămînă pe cruce pentru că le strica sărbătoarea.

 Însemnătatea paștelor

De ce a trebuit Isus să moară chiar în ziua de Paște? Iată câteva răspunsuri:

  1. Dacă înainte, paștele simoboliza eliberare de sub robia egipteană, acum paștele simbolizează eliberarea de sub robia păcatului.
  2. Dacă înainte paștele însemna pentru evrei începerea călătoriei spre țara promisă Cannan, acum înseamnă deschiderea unui drum spre Dumnezeu Tatăl și spre cer.
  3. Dacă înainte paștele însemna judecata egiptenilor, astăzi înseamnă judecarea lumii pentru neacceptarea lui Hristos ca Domn și Mântuitor
  4. Dacă in Egipt, mielul ucis și sângele de pe ușile evreilor a redirecționat mânia lui Dumnezeu, acum Domnul Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, a fost lovit de mânia lui Dumnezeu și a redirecționat astfel mânia Lui de la noi, înlocuind-o cu dragostea lui Dumnezeu.
  5. Dumnezeu a creat o istorie a răscumpărării din Egipt, și o întreagă cultură iudaică, prin care nu numai că a lucrat răscumpărare omului de sub robia păcatului, dar ne-a dat și o imagine clară prin care noi să putem pricepe mai ușor ce înseamnă această răscumpărarea.

 Mai sunt și altele dar vă îndemn să meditați la aceste lucruri și să găsiți noi profunzimi și semnificații ale jertfei lui Hristos.

 Paștele este acum pentru noi un moment de bucurie și comemorare. Să ne ajute Dumnezeu să fie o realitate în viața noastră.

Reclame

În ce zi a murit Isus? (2)

Holy-WeekAm scris într-un articol precedent că mi se pare mai corect să susținem că Isus a murit în Joia Mare și nu în Vinerea Mare, și voi încerca acum să aduc câteva argumente pe care le consider îndeajuns de concludente.

Așa cum am arătat, pentru înțelegerea evenimentelor din Săptămâna Mare este nevoie să înțelegem întâi semificația și desfășurarea Sărbătoarii Azimilor și a Paștelor evreiești, dar voi reveni cu un alt articol pe această temă.

Acum, conform raționamentului meu, pentru a stabili cât mai exact în ce zi a murit Isus, voi analiza câteva informații pe care le găsim în evanghelii.

 Astăzi este a treia zi – Luca 24:21

 Acesta este un pasaj important care ne dă o informație esențială. Textul întreg se găsește în Luca 24:13-35. Aici ni se spune că în aceeași zi a învierii (v.13), adică prima zi a săptămânii, duminica, doi ucenici mergeau spre Emaus și Isus i-a întâlnit pe drum. Ideea larg răspândită este că acestă călătorie a avut loc pe seara, dar cititrea atentă a pasajului ne va demonstra că a avut de fapt loc în timpul zilei.

În acest pasaj ucenicii fac o afirmație cât se poate de clară – v.21 – astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri (patimile și crucificarea).

Deci dacă duminică a fost a treia zi, un calcul simplu ne va duce înapoi la ziua morții – adica joi. Prima zi de după crucificare a fost vineri, a doua zi a fost sâmbătă și a treia zi duminică.

Cu șase zile înainte de Paște – Ioan 12:1

 Aici avem două probleme care trebuiesc clarificate.

1. Ziua în care a murit Isus era chiar ziua de Paște sau Ziua Pregătirii – Luca 23:54.  Se pare că mulți consideră că ziua de Paște era după Ziua Pregătirii. Dar conform Exod 12, ziua de Paște era chiar ziua în care se pregătea mielul pentru a fi mâncat în ziua a 15a (sau ziua 14 seara conf. orarului nostru) – adică prima zi din Sărbătoarea Azimilor și care era zi de sabat anual.

2. Apoi ni se spune că cu șase zile înainte de paște Isus a venit în Betania. Ideea larg răspândită este că a ajuns în Betania în ziua de sabat. Dar dacă, conform calculului de mai sus, Isus a murit joi, atunci este rezonabil să considerăm că cu șase zile înainte a fost o zi de vineri și nu de sâmbătă.

Un alt motiv să considerăm că ziua sosirii în Betania a fost vineri este că Isus venea de la Ierihon (Luca 19:11), iar în ziua sabatului Legea interzicea călătoriile lungi și deci el mai probabil a ajuns in Betania vineri seara, probabil chiar înainte de începerea sabatului, pentru că ni se spune în Ioan 12 că i-au pregătit o cină. Este normal să concludem că Isus a petrecut sabatul în Betania și apoi Duminică a intrat în Ierusalim, călare pe măgăruș, conf. Ioan 12:12.

 A doua zi era o zi de sabat și ziua aceea de sabat era o zi mare – Ioan 19:31

 O altă problemă este ziua sabatului de după crucificare. Așa cum am amintit, după Ziua Pregătiri sau ziua de Paște, care era ziua 14  a primei luni din calendarul evreiesc, urma prima zi a Sărbătorii Azimilor, care era tot o zi de sabat dar anual sau specială și care putea să cadă în orice zi a săptămânii. Faptul că era o zi specială reiese din pasajul de mai sus prin afirmația că era o zi mare. Din Ioan 19 aflăm și că în această zi iudeii au pecetluit mormântul.

Singura concluzie logică prin care putem împăca ziua crucificării cu ziua de sabat de după este să considerăm că în acea săptămână au fost două zile de sabat și nu una. Vineri de după crucificare a fost ziua sabatului anual, iar apoi a urmat sâmbătă, ziua de sabat săptămânal.

Un argument lingvistic care susține această interpretare îl găsim în Matei 28:1, unde forma cuvântului sabat din limba greacă este la plural și nu la singular. Astfel traducerea poate fi așa:  la sfârșitul sabatelor, când începea să se lumineze…

Mai sunt și alte argumente, dar cred că acestea sunt cele mai importante. Mai jos am schițat în mare cronologia ultimei săptămâni.

Cronologie Săptămâna Mare

 Vineri – Isus călătorește de la Ierihon la Betania, unde ajunge pe seară, chiar înainte de începerea sabatului.

 Sâmbătă petrece sabatul în Betania.

 Duminică are loc intrarea triumfală în Ierusalim și curățirea Templului.

 Luni și marți vine în Ierusalim, dar serile le petrece în Betania.

 Miercuri seara instituie Cina iar miercuri noaptea este arestat și judecat de Ana și Caiafa.

 Joi dimineață este dus la Pilat și Irod, apoi este condamnat și crucificat, iar pe seară, înainte de ora 18, este înmormântat.

 Vineri este pecetluit mormântul, exact în ziua în care evreii sărbătoreau eliberarea de sub robia egipteană, aceasta fiind prima zi a Sărbătorii Azimilor.

 Sâmbătă – Isus este tot în mormânt.

 Dumincă dimineață, a treia zi după crucificare, înainte de sosirea femeilor, Isus învie și iese din mormânt. În aceași zi are loc întâlnirea de pe drumul Emaosului.

Voi încerca sa revin cu un articol despre paralele dintre mielul de paște evreiesc și Isus, Mielul de Paște a lui Dumnezeu.

Nota: chiar când scriam acest articol am găsit și acest link – unde este mult mai detaliat discutată problema. – http://exegeza.net/A_murit_Isus_intr-o_vineri.htm

În ce zi a murit Isus? (1)

Problema zilei in care a murit Isus este controversata și s-a scris mult pe aceată temă însă prin acest articol vreau doar să prezint concluziile mele în această privință.

Cronologia larg acceptată a ultimei săptămâni este următoarea: Isus a ajuns în Betania sâmbătă, duminica a intrat in Ierusalim, joi seara a instituit Cina și joi noaptea a fost arestat, urmând ca vineri să fie crucificat și îngropat. Învierea are loc în mod normal Duminică, prima zi a săptămânii.

Sunt mai multe elemente care au dus la această cronologie din care însă se disting doua elemente majore:

1. Luca 23:54 – Stabilirea zilei de vineri ca zi a crucificării este dată în general de un element major și anume că după ziua crucificării urma ziua de sabat, adică sâmbăta.

2.  Ioan 12:1 – ni se spune că cu șase zile înainte de Paște Isus a sosit în Betania, iar dacă paștele a fost într-o zi de vineri normal este să susținem că sâmbătă a sosit în Betania.

Ceea ce eu doresc însă să argumentez este că Isus nu a murit în Vinerea Mare ci în Joia Mare. Și pentru a demonstra acest lucru voi analiza câteva elemente:

1. Ziua evreiească

După cum bine se știe, ziua evreiască începea de la ora 18 până la ora 18 a doua zi, sau după cum găsim în Exod 12:6 – Biblia folosește termenul de între cele două seri. Deci după ora 6 seara avem o altă zi în calendarul evreiesc, după cum în calendarul actual noi avem o altă zi dupa ora 00.

2. Sărbătoarea azimilor sau pâinii nedospite

lamb_01Ca să putem înțelege evenimentele din Săptămâna Mare trebuie să privim atenți la Sărbătoarea Azimilor. Această sărbătoare a fost instituită când evreii au ieșit din Egipt și se găsește descrisă în Exod 12 și Levitic 23. Motivul principal pentru care trebuie să analiză Sărbătoarea Azimilor este că Domnul Isus a fost crucificat exact în timpul sărbătorii de Paște și Sărbătoarea Azimilor. Mai sunt și ale elemente teologice, dar acestea le voi analiza într-un alt articol.

Așadar, sărbătoarea avea loc în prima lună a anului evreiesc și era inițiată în ziua 10 a lunii, prin alegerea unui miel de un an din turmă și aducerea lui în casă unde trebuia să fie ținut 4 zile. În ziua 14 – sau între cele două seri – mielul trebuia omorât, fript pe foc și pregătit pentru masa de paște. Exodul 12.

Această zi, a-14-a, era numită Ziua Pregătirii. Masa de paște avea însă loc de obicei în ziua 15, zi care începea după ora 6 seara, ceea ce pentru noi, europenii de azi, înseamnă tot ziua 14, dar seara.

Lucrul foarte important de reținut este faptul ca ziua 15-a primei luni evreiești era o zi anuală de Sabat, – Lev. 23:6-7 – în care tot poporul trebuia să se prezinte la Ierusalim ca să celebreze Paștele și Sărbătoarea Azimilor. Aceasă zi de Sabat anual putea să cadă ÎN ORICE ZI a săptămânii. Era o sărbătoare națională în termenii de azi.

Iată diagrama Sărbătorii Azimilor, conform modelul evreiesc:

Luna Nisan – prima luna din calendarul evreiesc

 Ziua 10 – se alegea un miel de un an, fără cusur și se aducea în casă

Ziua 14 – Ziua Pregătirii

            – începea în seara zilei 13, după ora 18

– mielul se prepara începând de dimineață și trebuia să fie gată de mâncat până seara, cand începea ziua 15

– conform evangheliilor Domnul Isus a murit exact în această zi a pregătirii

 Ziua 15 – zi de Sabat anual

            – începea din seara zilei de 14, cand se mânca mielul

– iar a doua zi de dimineață, care era tot ziua 15, se continua ziua de Sabat anual.

Cam acestea sunt în mare datele sărbătorii azimilor care sunt esențiale pentru înțelegerea evenimentelor din Săptămâna Mare. Voi continua cu un alt articol în care voi argumenta de ce consider că Isus a murit într-o zi de de joi și nu de vineri.