Invatarea unei limbi straine este pentru multi est-europeni un chin. Mai mult, deși multi tineri din Eurpoa de est au studii superioare, unele mediocre datorită sistemului, cand vine vorba de limbi straine, situația nu stă prea bine.

Nu am statistici  însa din propria experiența pot spune ca mai mult de 70-80% din tinerii est-europeni pe care i-am intalnit in Norvegia, și nu sunt puțini, nu știu sa vorbească engleza. Știu ceva, se descurca, dar doar la nivel de “everyday English”, deși e mult spus, însa Doamne ferește să se uite puțin pe gramatica limbii engleze. Nu mai vorbim de îmbunatățirea vocabularului pentru ca deja cer prea mult.

Acest fapt mi-a fost confirmat si de un prieten crestin norvegian, Mr. Ola Grytten, PhD., profesor universitar de studii economice in cadrul Universitatatii NHH din Bergen, care predă cursuri și in limba engleza. El sustine ca din experienta lui si din vizitele pe care le-a facut in Europa de Est, tinerii est-europeni au o problema la capitolul limbi straine, afirmand ca nu intelge cauza.

In comparatie cu tinerii norvegieni, pot spune ca foarte rar am intalnit tineri de liceu sau studenti care sa nu vorbeasca engleza fluent si corect.

Care ar putea fi cauza? Personal cred ca metodica de predare din Romania si din alte state din est are multe lacune. Cred de asemenea ca sunt profesori care au ei inșiși deficiențe in a vorbi fluent limba pe care o predă iar rezultatul este pe măsură. Același profesor norvegian îmi povestea despre un profesor din RP Moldova pe care l-a întâlnit la Universitatea din Chișinău în urmă cu aprox. 10 ani, care deși era lector în limba engleză, totuși nu vorbea corect engleza.

De aceea am decis să scriu câteva sfaturi din propria experiență pentru cei care doresc sa învețe engleza, sau o alta limba străină,  care poate nu mai au posibilitatea să mai meargă la școală, sau elevi care au pierdut ritmul cu lecțiile din școală.

Motoda aceasta am folosit-o pentru a învăța și a-mi dezvolta limba engleză – pe care o vorbesc fluent – și in prezent o folosesc pentru a învața limba norvegiană – pe care am început să o vorbesc și s-o citesc la nivel de începători.

1. Dacă nu știți nici o boabă din limba pe care vrei să o inveți, sfatul meu este să vă inscrieți la un curs de începători timp de 1-3 luni. Se pot pune astfel bazele gramaticale, lexical și de pronunție cu ajutorul unui specialist. Altfel veți avea probleme in chestiunile elementare.

2. Dacă nu există posibilitatea aceasta, căutați pe cineva care vă poate explica corect elementele de bază; eventual cineva care a mers la un curs de începători.

3. Disciplina este cheia reușitei. Oricine poate învăța o limba străină. De aceea faceți o cercetare serioasă a resurselor de cărți, material audio, video, internet și orice alt material care vă poate ajuta sa învățați singuri. Nu vă aruncați să cumpărați 1001 cărți și cd-uri. După ce ați analizat piața incepeți achizițiile și cumpărați doar câteva materiale. Iată ce aveți nevoie:

–          un manual bun – cu explicații gramaticale și lexical;

–          un caiet de lucru atașat cărții;

–          resurse audio – eventual o carte cu imagini și cu CD-uri audio – pentru a învăța pronunția; cea mai buna variant ar fi o carte cu lecții si cu CD-uri atașate pe care să ascultați lecțiile citite;

–          o carte de exerciții care să aibe neapărat răspunsurile corecte la sfârșitul cărții; altfel nu faceți progrese in a vorbi corect – aceasta o puteți folosi după ce ați trecut de stadiul de începători;

–          Auto-disciplină și auto-motivare.

4. După ce ați achiziționat materialele, puneți-vă pe treaba. Fiți disciplinați și parcurgeți pașii descriși în carte.  Învățați cuvintele noi din lecții în mod regulat.

Aici trebuie reținut ca nici o limbă nu se poate învăța fără efort intelectual. Toți ne-am dori ca cineva sa ne deschidă capul, să toarne acolo limba și apoi să îl închidă la loc. Dar nu se poate. E nevoie de efort mental și intelectual, dar vorba românului: pofta vine mâncând.

5. Iată câteva sfaturi pentru a învăța cuvintele, procesul cel mai greu din învățarea unei limbi:

a)      Nu asociați substantivele cu cuvintele din limba maternă – metoda ce-a mai des întâlnită –  ci asociațile cu obiectele în sine; imaginați obiectul în minte și atașați cuvântul din limba respectivă, astfel creierul nu trebuie să analizeze cuvintele ambelor limbi, ci va asocia mai repede obiectele cu cuvintele iar in consecință avem un proces mai ușor;

b)      Același proces și pentru verbe – asociați acțiunile cu termenii din limba respectiva, dar aici trebuie să analizați si modul în care limba respectivă înțelege anumiți termeni. Să nu facem greșeala de a vorbi în engleză, dar pe românește. Iată ce vreau să spun:

I was going to tell you this– tradus cuvânt cu cuvânt înseamna: mergeam să iți spun asta, însă în realitate această frază înseamnă – urma să îți spun acest lucru; deci ideea este să vă familiarizați cu expresiile limbii respective, nu să traduceți din limba română expresii uzuale.

c)       Pentru adverbe, conjuncții și alte părți de vorbire, atunci când le învățați formați propoziții cu ele și memorațile în propoziții. Este mult mai ușor de reținut. Învățați frazele din manual care conțin acele cuvinte, pentru ca în celași timp veți reține și modul în care se folosesc.

6. Cam dupa o perioadă de 6 luni sau 1 an, ar fi bine să vă inscrieți iarași la un curs de limba, timp de 1 luna, care să vă poată evalua și să va ajute să vă corectați ceea ce ați învățat greșit.

7. Vorbiți atât singuri cât și cu alții în limba respectivă. Exercițiile de vorbire sunt esențiale pentru a putea să deveniți fluent.

8. Acultați cât mai multe texte citite sau știri și filme în limba respectivă; încercați să recunoașteți cuvintele pe care le știți. Vă veți familiariza astfel cu sunetele limbii.

9. Cautați resurse online care să vă explice ceea ce nu înțelegeți.

10. Folosiți dicționare explicative ale cuvintelor din limba respectiva

Acestea sunt doar câteva sfaturi pe care le-am aplicat cu brio la mine. Sper să vă ajute și pe voi.