„….. Familiștii cred că binele, echilibrul psiho-emoțional și dezvoltarea armonioasă a personalității copilului sunt cel mai bine asigurate în cadrul familiei naturale. Instituțiile ar avea doar rolul de a ajuta familia în acele situații în care resursele materiale și sociale ale părinților sunt limitate. Decăderea din drepturile parentale trebuie să fie o soluție de excepție în cazuri extreme de tulburări psihice grave,care ar afecta profund discernământul și comportamentul părinților.

De partea cealaltă, instituționaliștii cred că dușmanii cei mai periculoși pentru binele și viitorul copiilor sunt părinții. Instituția știe ce este mai bine pentru copil și prin urmare, în virtutea acestei pretenții, are dreptul să smulgă copiii din familie și să-i educe în spiritul concepției anti-familie. Instituția are monopolul asupra copiiilor. ….. „

Citeste tot articolul aici:

http://newsnetcrestin.blogspot.no/2016/02/pastor-samy-tutac-este-vremea-ca.html?spref=fb

Source: TRAGEDIE într-o familie de ROMÂNI credincioși din STRĂINĂTATE: ŞI-A SALVAT soţia din maşina în flăcări, dar nu s-a mai putut salva şi el

Bunicul copiilor Bodnariu, tatăl lui Ruth, a scris astăzi un articol care a fost publicat în ziarul local Firda, ca răspuns la alte articole și atacuri îndreptate împotriva familiei din partea administrației locale și media zonală. Mai jos este traducerea articolului.

Nu ne-am dorit să ieșim în media deoarece este foarte ușor ca lucrurile să fie înțelese greșit. Dar datorită articolului din 30 ianuarie apărut în Firda, scris de consilierul administrativ din Nausdal împreună cu conducerea ziarului Firda, considerăm că avem și noi dreptul de a veni cu explicații referitoare la mult discutatul caz de Protecției a Copilului din Nausdal. Considerăm că nu este corect ca domnul consilier administrativ, alți angajați ai primăriei sau oricine altcineva să ne hărțuiască sau să spune orice despre noi. Dar când știm că acest caz a fost un șoc pentru mulți și nu mai puțin pentru noi, cei din familie, atunci nu trebuie să vă mire că există reacții ca acestea.

Acest caz a adus pentru întreaga familie și nu numai, foarte multă suferință. Este de asemenea dureros când citim articole și comentarii despre caz in diferite publicații unde creșterea acestor copii este descrisă în mod negativ fără ca autorii să cunoască faptele reale. Noi, cei care locuim aici și am avut copiii în jurul nostru încă de când s-au născut, știm totuși cel mai bine condițiile și modul în care au crescut copiii. Bunica a avut grijă de multe ori de ei. Când veneau de la școală și părinții nu erau acasă, copiii stăteau cu noi. În perioada când casa unde locuiesc acum a fost renovată, întreaga familie a locuit cu noi o jumătate de an și am putut așadar să observăm în totalitate modul de creștere și educație al copiilor.

Vă putem asigura că niciodată nu am fost martori la violență împotriva copiilor și abia dacă am auzit o voce mai ridicată împotriva lor. Nici copiii nu ne-au spus vreodată că părinții lor s-ar purta urât cu ei. Pentru noi, care ne iubim nepoții foarte mult, ar fi fost de neconceput să nu intervenim dacă copiii nu erau bine. Suntem și noi persoane responsabile.

Am primit enorm de multe telefoane în această perioadă. Oamenii sunt extrem de supărați când aud ce metode de lucru folosește protecția copilului din localitate. O doamnă din Oslo care a aflat despre caz din media m-a sunat și m-a întrebat dacă într-adevăr protecția copilului a luat copiii doar pe baza a ceea ce au spus ei. Cum este posibil așa ceva, a exclamat doamna. Apoi ne-a spus că și ea lucrează la Protecția Copilului în Oslo iar aceasta este o metodă de care nu a auzit până acum. Asta în timp ce consilierul administrativ al localității ne spune că ”Protecția Copilului din Nausdal a făcut o treabă bună”.

Un membru al familie din cealaltă parte a țării care are un băiat de 8 ani a venit într-o zi de la școală și a spus că profesorul l-a strâns de gât în fața clasei. Mama s-a îndoit de acest lucru dar băiatul a tot repetat povestea. În cele din urmă mama a contactat profesorul care s-a și supărat foarte tare. Și s-a clarificat apoi că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. La fel ca acesta, au fost cazuri când copiii au venit acasă sau de prin alte locuri și au povestit lucruri care nu erau conforme cu realitatea. Toți cei care au copii știu că aceștia pot exagera și scoate lucrurile din context. Copiii pot fi influențați de jocuri și filme și pot spune lucruri care să se potrivească cu întrebările pe care le primesc.

Percepem apoi din articol că redactorul ține partea Protecției Copilului. Acesta a ținut să menționeze în mod special partea cu educația creștina susținând că este ”pură ficțiune„ . Ei bine, atunci vă vom arăta ce anume a spus directorul școlii în convorbirea telefonică avută cu Protecția Copilului pe 13  Octombrie, conform documentelor cazului: ” Școală susține că aceasta este o familie extrem de creștină, mai ales bunica care este foarte creștină și cu convingeri puternice, o gândirea axată pe păcat și pedeapsă de la Dumnezeu. Toate mătușile și unchii împărtășesc aceste puncte de vedere. Rectorul crede că acest lucru inhibă/afectează copiii. ” Este aceasta ficțiune? Ne întrebăm și noi de ce a fost introdusă această frază în mesajul școlii. Aceasta nu se poate percepe decât că directorul consideră creștinismul ca fiind periculos pentru copii.

În interogatoriul poliției, bunicul copiilor a fost întrebat dacă știe sau dacă copiii au fost presați în vreun fel (îndoctrinare în ce privește credința creștină). Când bunicul a încercat să ocolească răspunsul i s-a spus să nu spună altceva decât ce are legătură cu cazul. Iată că educația creștină are legătură cu cazul. Deci este asta ficțiune?

Este important să semnalăm aici că presa străină a înțeles ce s-a întâmplat în acest caz in Nausdal în timp ce presa norvegiana nu a înțeles sau mai bine zis nu a vrut să înțeleagă. Aici încă mulți cred că ”mica și drăguța Norvegie” nu face nici un fel de persecuție creștină – dar sunt multe moduri de a face persecuție.

Redactorul ziarului Firda a mai afirmat că oamenii trebuie să înțeleagă că ”barnevernet încearcă să facă ceea ce este cel mai bine pentru copii”. Da, dar cum se simt copiii? Ei bine, acești copii spun ca plâng mult și că le este dor de părinți. Și au repetat asta de mai multe ori. Vor acasă. Fata cea mare, care a împlinit 10 ani în ianuarie, a spus pe 14 ianuarie la telefon, cu bunicul de față (primul contact din 16 noiembrie) că este extrem de supărată pe cei care nu o lasă să-și întâlnească părinții.

Avem aici un copil captiv și fără apărare ținut departe de casă împotriva voinței lui. Nu găsim cuvinte să exprimăm ceea ce simțim. Și asta numește consilierul administrativ ”protecția copilului din Nausdal a făcut o treabă buna”. Dați-ne voie să întrebăm: Ce poate avea un om în el încât să facă asemenea lucruri copiilor altora?

Barnevernet are o metodă de lucru care aduce la marginea nebuniei atât copiii cât și adulții. Această metodă nu poate avea alt scop decât despărțirea copiilor de părinții lor. Îmi este greu să spun acest lucru dar după modul în care protecția copilului din Nausdal a acționat în cazul nostru nu înțelegem altceva decât că nici o familie nu se poate simți în siguranță în localitate și în special familiile de străini.

Trebuie să ne scuzi, domnule consilier administrativ, dar avem un sfat bun pentru tine. A venit timpul să iei în calcul plecarea. Și ia și barnevernet cu tine.

Localitatea și noi cei de aici nu putem fi faimoși la nivel mondial cu un Nausdal care, datorită unui serviciu de protecție al copilului fără milă, ține niște copii captivi și pe care nu îi lasă să vină acasă;  într-o casă bună cu niște părinți buni.

Tatăl lui Ruth, bunicul copiilor Bodnariu.

notă la traducere: consilierul administrativ sau rådman are răspundere administrativă peste problemele primăriei, dar nu este mai mare decât primarul. Mai jos am atașat si texul în norvegiana.

LESARBREV Firda _besteforeldre 5 barn

Anul acesta am ca obiect principal de studiu și meditație cartea 1 Petru. Mi-am propus să o citesc la începutul fiecărei luni și să meditez la temele principale ale cărții. Ei bine, una dintre temele cărții, dacă nu chiar principala, este prigoana și suferința. În contextul a ceea ce se întâmplă cu Marius și Ruth textul este unul de referință. Cel puțin pentru mine. Nu vreau acum să argumentez foarte mult dacă această situație poate fi numită prigoană sau nu, deși cred cu toată tăria că se poate numi așa, însă în același timp nu cred că este cineva care să se îndoiască de faptul că, cel puțin în dreptul lor, aceasta este o încercare a credința și apoi eventual pentru credinței lor. 

Deci în contextul acesta, dacă un lucru asemănător sau un alt mod de încercare ar veni peste noi, cum ar trebui să reacționăm? Există ceva ce ne poate pregăti pentru prigoană? Cred că răspunsul este da, iar acest text este unul dintre răspunsuri. În acest pasaj ni se oferă un fundament pe care să construim în caz că Dumnezeu va îngădui vreodată prigoana în viața noastră. Iată textul:

1 Petru 4:12-19

12 Prea iubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: 13 dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucît aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă veseliţi şi la arătarea slavei Lui. 14 Dacă sînteţi batjocoriţi pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneşte peste voi. 15 Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaş, sau ca hoţ, sau ca făcător de rele, sau ca unul care se amestecă în treburile altuia. 16 Dimpotrivă, dacă sufere pentrucă este creştin, să nu-i fie ruşine, ci să proslăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta. 17 Căci sîntem în clipa cînd judecata stă să înceapă dela casa lui Dumnezeu. Şi dacă începe cu noi, care va fi sfîrşitul celorce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? 18 Şi dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se va face cel nelegiuit şi cel păcătos? 19 Aşa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu, să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Ziditor, şi să facă ce este bine.

Am remarcat aici cel puțin patru idei care cred că ar trebui să ne ghideze sau să ne pregătească spiritual pentru prigoană.

1. Nu vă mirați.  (v.12) Pare că am uitat că necazul și prigoana sunt componente ale vieții creștine. Cazul lui Marius și Ruth ne-a readus aminte că acestea nu au dispărut nici în Europa sec. 21  și viitorul nu sună nici el prea bine. Și eu cred că lucrurile se vor înteți pentru cei care vor să trăiască cu evlavie, iar ce-l mai trist lucru va fi probabil prigoana care va veni din interiorul bisericilor și din partea celor care consideră că o interpretare mai strică a Bibliei ar trebui pedepsită.

2. Bucurați-vă. (v.13) Apostolul Petru ne aduce aminte că partea cea mai importantă a prigoanei nu este suferința ci binecuvântarea și gloria veșnică alături de Domnul nostru Isus Hristos. Iar aceasta trebuie să fie un motiv de bucurie pentru că prigoana este pusă alături de suferințele lui Hristos.

3. Să nu vă fie rușine. (v.16) Unul dintre lucrurile importante pe care le vedem, atât în istorie cât și în prezent, este că prigoana nu va fi numită sau îndreptată în mod direct împotriva  creștinismului ci va fi mascată și îndreptată împotriva unor practici și valori creștine. Ca în cazul de față, observăm că disciplinarea fizică este numită acum abuz. Ei bine, în acest context, creștinul este pur și simplu transformat într-un infractor care trebuie pedepsit și căruia ar trebui să-i fie rușine. Biblia ne îndeamnă să stăm cu capul sus și să nu ne fie rușine în astfel de cazuri. Chiar Cristi Țepeș îi spunea lui Marius că pe vremea comuniștilor nici un credincios nu era închis pentru că era creștin ci legal era acuzat de multe alte lucruri.

4. Încredințează-ți sufletul credinciosului Ziditor (v.19) Aceasta reprezintă încrederea pe care Dumnezeu ne-o cere să o avem în El și de multe ori, când vine o încercare, aceasta este ultimul nostru sprijin: încrederea că Dumnezeu ține totul în mâna Lui și că El controlează fiecare aspect al vieții noastre. Biblia este plină de exemple în care vedem cum Dumnezeu a lucrat cu oameni din poporul Lui în situații de criză. Amintesc pe Iosif în închisoare, pe prietenii lui Daniel în foc, pe Moise în pustie, etc. Credința într-un Dumnezeu atotputernic și perfect în înțelepciune ne va da puterea să mergem înainte.

Dumnezeu să ne ajute.

Acesta este un articol care a apărut acum câteva zile in ziarele norvegiene si este istoria unei fete care a fost plasta forțat intr-un centru pentru minori de către protecția copilului din Norvegia, de acum renumita instituție Barnevernet. In zilele următoare voi încerca sa preiau parte a textului, să-l traduc si sa postez câteva ceva. Daca cineva poate ajuta cu traducerea, m-as bucura sa putem prezenta cat mai mult din aceasta istorie trista.

Sunt absolut sigur ca acesta nu este o istorie singulara și sunt sigur ca si in Romania sunt povesti la fel de triste. Poate că este timpul ca noi toți, opinia publică, credincioșii și bisericile să începem să descoperim adevăratele traume și probleme ale unei lumi pe care nu o credeam reală și atât de aproape, cea a copiilor instituționalizați.

Mai jos redau introducerea articolului din ziarul norvegian Aftenbladet.

http://www.aftenbladet.no/magasin/Ok_-de-horer-ikke-Da-brenner-jeg-institusjonen-ned-3851613.html

Bine, ăștia nu mă aud. Atunci dau foc clădirii.
Stavanger, August 2014. Este noapte și o fată de 15 ani trimite un e-mail la Aftenbladet. Ida locuiește într-o instituție a protecției copilului în timp ce așteaptă să fie plasate forțat în altă instituție din altă parte a țării. Ea susține că a trăit o viață destul de normală până când protecția copilului a luat-o în custodie în urmă cu numai jumătate de an.  Din acel moment viața ei a fost întoarsă pe dos. Ida vorbește despre folosirea excesivă a forței de către personalul barnevernet și de către ofițeri de poliție. Răspunsul ei s-a materializat prin spargeri de geamuri, amenințări sau  auto-mutilare. Și în plus a dat foc instituției unde era ținută.

Reporterul Thomas Ergo începe investigarea acuzațiilor fetei dar Ida nu suportă așteptarea.

Aceasta este introducerea unei istorii triste. Sper să pot să traduc ceva mai mult, dar între timp puteți accesa link-ul și încerca o traducere online.