Clarificari lui Rares Ciobanu despre evanghelicii norvegieni

In urma publicarii articolului despre miscarea penticostala – document care s-a dorit initial a fi destinat unui grup restrans cu scop simplu de informare – am primit un comentariu mai lung pe care il public, la care adaug raspunsurile mele cu rosu, pentru simplul fapt ca vreau sa clarific câteva lucruri.

Comentariul este scris de Rareș Ciobanu. Ce este scris cu rosu reprezinta raspunsurile mele.

Draga frate Emi,

Am citit intreg articolul pe blogul fratelui pastor Ionescu, l-am recitit ca sa ma asigur ca nu traiesc eu cu impresia ca gresesc in afirmatii, am facut cateva comentarii pe blogul dansului, dar nu au fost acceptate, asa ca am cautat sa ma dumiresc direct de la autorul cercetarii la care se face vorbire in articol. Tonul în care este scris sugerează și ilustrează o imagine de apostazie.

Deși nu aceasta a fost inteția mea totuși afirmația despre apostazie nu este departe de adevăr. Asta nu înseamnă că Dumnezeu nu își are copiii lui și în astfel de biserici sau ca nu exista biserici serioase in Norvegia. Numai ca ele se găsesc greu.

Dar afirmația pare ca este un reproș nu o constatare. Si aici trebuie sa subliniez un lucru: realitatea este mult mai rea decât apare pe internet.

Ceea ce însă lipsește (și poate ar fi etic să faceți), este să fie precizate în clar sursele de informații pentru acuzațiile concrete aduse comunității evanghelice din Norvegia, nu doar pentru informațiile care au caracter general. De exemplu nu am găsit sursele de informații pentru acuzații precum cea că toate cultele oficiale au pastori femei. Nu există nici o referință documentară, iar informația este incorectă. Există o mulțime de biserici baptiste unde femeile NU participă la slujire in pastoratie sau predicare. Acuzația pe care ati formulat-o este vagă și generalizatoare, lipsită de credibilitate în lipsa unei surse.

Stimate Rareș Ciobanu, una dintre sursele mele este într-adevăr experiența personala, dar nu numai. Datorită experienței personale știu ce să caut și unde sa caut. Cred că ar trebui să ne amintim cu toții că înainte de boom-ul tehnologic principala sursă de informare nu era internetul ci martorii oculari. Valoarea martorului ocular este incontestabila in munca de cercetare istorica, legala, de informare, etc. Deci nu încercați sa minimizați chestiunea.

Dar ca să nu rămân dator tehnologiei iată și sursa de internet, preluată direct de la … sursă:

Har Pinsebevegelsen kvinnelige pastorer?     (Are mișcarea penticostală femei pastori?)

Ja, flere av pinsemenighetene i Norge har kvinner som pastor. Tidligere hadde bare menn lederverv i Pinsebevegelsen, men i dag finner du både kvinnelige pastorer og talere. (Da, Mai multe biserici penticostale din Norvegia au femei pastori. …)

http://pinsebevegelsen.no/pinsebevegelsen/sporsmal-og-svar.html

 

Iată și alte dovezi despre alte culte sau biserici evanghelice care permit femeilor să fie lideri de biserici, pastori, predicatoare, etc: (asta este ce am găsit rapid)

Președintele Uniunii Baptiste din Norvegia este o femeie, Hege Norøm:

http://www.baptist.no/om/styret/

La biserica baptistă din Bergen a predicat pe 24 ianuarie o femeie preot pe nume Jorunn M. Johnsen http://www.bergenbaptist.no/nyheter

Iar acesta nu este o exceptie. Pana in urma cu 2-3 ani liderul bisericii baptiste din Bergen era o femeie, iar acum a cedat locul pentru sotul ei. Am vizitat această biserică de mai multe ori însă am rămas dezamăgit după predicile sau îndemnurile date de la amvon de lidera bisericii.

Norvegia are in jur de 15 culte crestine evanghelice, de diferite nuanțe, în afară de biserica de stat care se numește Den Norske Kirke. (https://kirken.no/). Ideologia feministă este atât de implementată în cultura nordică încât a devenit de-a dreptul agresivă, iar cel mai puternic promotor al feminismului este chiar Statul. Școlile au făcut un scop educațional din implementarea ideologiei feministe printre elevi de ani buni. De aceea nici bisericile nu sunt ocolite de fenomen, ba din contră. Multe biserici promovează pe față feminismul. Iată un link din ziarul creștin Dagen care susține că mișcarea penticostală dorește mai multe femei pastor.

http://www.dagen.no/Nyheter/%C3%A5rsm%C3%B8te/%C3%98nsker-flere-kvinnelige-pinsepastorer-207779

Aici cateva linku-ri cu liste de predicatori printre care si femei:

http://imf-sor.no/ansatte/

http://imf.no/bergen/om-oss/styret/

http://dfef.cornerstonemembership.no/forkynnere

Și dovezile pot continua.

Insă ceea ce eu am spus de fapt că este foarte obișnuit să găsiți astfel de lucruri in bisericile norvegiene, însă asta nu înseamnă ca in absolut toate este asa.

Mai mult, v-as intreba personal in ce fel de biserica mergeti? Daca avem de-a face cu o apostazie generalizata in Norvegia, nu sunteti si dumneavoastra parte din ea? Nu vreau sa va considerati jignit de intrebari, sunt legitime judecand dupa felul cum prezentati lucrurile aici. Daca totusi realitatea este alta, atunci e firesc sa faceti precizarea de cuviinta. Mantuitorul nu ne-a lasat drept invatatura sa generalizam o acuzatie. El insusi, vorbind despre apostazia Israelului din vechime, face precizarea ca totusi exista o ramasita credincioasa.

Va rog sa citiți acest articol pentru mai multe lămuriri legate de biserica unde am fost membru.

https://emizarnescu.wordpress.com/2013/07/10/am-plecat-din-biserica/

 

In al doilea rand, faptul că mărturisirile de credință sunt vagi, lipsite de suficiente detalii, lăsând astfel loc de interpretări, nu este un argument că ele ar fi fost concepute în mod intenționat așa. Este incorect să invinuim pe frații noștri că sunt apostati sau că s-ar fi vândut statului norvegian din cauză că nu au mărturisiri de credință suficient de detaliate. De altfel, același lucru se poate spune și despre cultele din România și despre multe biserici din țară și străinătate. As fi tare curios câți dintre pastorii evanghelici români își cunosc mărturisirea de credință a cultului. Am facut, din curiozitate, un tur scurt al website-urilor principalelor biserici penticostale din Romania si din diaspora, si nici una dintre ele nu are postata pe website marturisirea de credinta. Sigur, asta nu inseamna ca nu au marturisiri de credinta, dar, daca am vrea sa fim rautaciosi, am putea afirma ca, uite, penticostalii romani nici macar nu au marturisire de credinta, ei se conduc dupa cum bate vantul. Ar fi, evident, incorect.

Aici minimalizați rolul și importanța Mărturisirii de Credință. Istoria bisericii este plină de concilii și evenimente în care Biserica și-a definit Crezul, tocmai pentru că este nevoie ca într-o lume în care fiecare interpretează după cum crede, să existe definiri clare ale doctrinelor creștine. Faptul că unii lideri creștini evanghelici nu cunosc Mărturisire de Credință a grupării din care fac parte reprezintă ignoranță, dar asta nu înseamnă că este și normalul.

Nu stiu cum nu ati găsit pe internet Mărturisiri de Credință, pentru că o simplă căutare vă ducea la aceste pagini:

http://www.cultulpenticostal.ro/wp-content/uploads/Marturisirea-de-credinta.pdf (24 de pagini)

www.baptistnet.ro/resurse/articole/marturisirea.doc     (16 pagini)

Prin comparatie doar cateva linii doctrina sunt trasate in Statutul de Funcționare al Pinsebevegelse la pag. 8 si 9.

http://pinsebevegelsen.no/_Resources/Persistent/0aa4a900564d51c1a76ed1b5c9ed0f912c0bad0b/Pinsebevegelsens-Grunnlagsdokument14.03.13.pdf

In al treilea rand, acuzația că bisericile evanghelice din Norvegia ar fi fost obligate să scoată din mărturisirile de credință referințele la disciplinarea fizică a copiilor este lipsită de sursa de informare.

Am dat un exemplu al unei biserici mici despre cum anume au fost obligate. Recitiți articolul. Presiunile ideologice îmbracă multe forme.

Dincolo de asta, ca unul care am mai citit mărturisiri de credință, pot spune că singura mișcare religioasă care a ținut de-a lungul timpului să precizeze în clar disciplinarea fizică este Islamul. Nu vreau prin asta să sugerez că n-ar fi biblică disciplinarea fizică, ci că niciodată nu a fost considerată un subiect de menționat într-o mărturisire de credință creștină. Este vreun cult din România care să aibă așa ceva stipulat în mărturisirea de credință? Dacă bisericile noastre nu au așa ceva trecut în documentele lor oficiale de credință, atunci nu este incorect să îi acuzăm pe frații noștri din Norvegia că n-au astfel de prevederi și că, uite, asta e dovada că statul norvegian îi manipulează? Apoi, drept vorbind, in vremuri normale, daca am ignora complet cazul fratelui nostru, si daca ne-am detasa emotional de situatia indreptatita si dureroasa a dansului, cum am privi oare un cult evanghelic care ar avea negru pe alb in marturisirea de credinta prevederi legate de disciplinarea fizica a copiilor? Eu indraznesc sa afirm ca am ridica multi dintre noi sprancenele in sus, pentru ca am intui ca am avea cu o organizatie militarista, nu cu una crestina, daca a tinut mortis ca, in elementele fundamentale ale credintei (asta e marturisirea de credinta, nu?), sa introduca disciplinarea fizica a copiilor. Iti pot da un exemplu din America – cei de la misiunea No Greater Joy (Michael si Debbie Pearl) – sunt contestati de o gramada de credinciosi evanghelici seriosi tocmai pentru ca au insistat atat de mult pe acest aspect, incat au ajuns sa incurajeze abuzul si violenta asupra copiilor cititorilor lor, au chiar probleme cu justitia americana, si nu le sare nimeni in aparare, pentru ca si credinciosii din America, stiu sa faca deosebirea intre abuz si disciplinare fizica.

Cultura în care se află o biserică dictează de multe ori ce puncte ar trebui să mai conțină o Mărturisire de Credință pe lângă cele de bază. In fiecare cultura exista controverse pe care Biserica trebuie sa le definească. In Norvegia, disciplinarea copiilor este un punct fierbinte, si pe deasupra si scos in mod irațional in afara legii.

Citiți acest articol scris de pastorul Jan Torp si vedeți puțin cum este văzută si înfierată disciplinarea in cultura norvegiana si in plus penalizata de Stat.

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/01/21/the-norwegian-church-changed-the-bible/

Apoi ce faceti dvs este incorect, construiti o afirmatie generalizatoare pe baza unui singur caz de conflict intre un cult sau o biserica si guvernul norvegiei, ca sa demonstrati ca exista persecutie religioasa. Eu nu spun ca nu ar fi, cel putin in cazul respectiv, dar e nevoie de mai multe dovezi informationale ca sa puteti trage o concluzie generalizatoare.

Domnul Rares, iarasi exagerati. Eu nu am incercat sa demonstrez ca in Norvegia exista persecutie religioasa, insa din diverse surse si informatii se vede ușor ca familia crestina este sub lupa autoritatilor. Si nu va doresc sa fiti pus in situatia in care politia iti bate la usa doar pentru ca ai o alta parere decât ideologia Statului. Si exact așa s-a întâmplat cu multe familii. Sunt familii creștine care au facut inchisoare pentru ca au considerat ca disciplinarea este biblică și este necesara in creșterea copiilor. Si sa nu va imaginați ca cine știe ce militărie au făcut cu copiii. Iar bisericile evanghelice norvegiene nu zic nimic. Prefera sa își bage capul in nisip ca nu aibă probleme.

In al patrulea rand, m-am informat puțin legat de traducerea nouă norvegiană, ca sa nu comentez aiurea. Aceasta pare o inițiativă foarte similară, calitativ vorbind, Bibliei Fidela din limba română, este lipsită de popularitate în rândul populației evanghelice din Norvegia. Ar fi interesant de discutat concret la ce versete se face referire.

Pe masura ce citesc imi dau seama ca nu cunoasteti realitatea. Noua traducere a Bibliei norvegiene a fost best-seler din 2011 incoace in librariile norvegiene. Oamenii au stat la coada si noaptea ca sa prinda prima ediție.  Faptul ca mulți nu o folosesc nu este pentru că protestează împotriva ei ci pentru că s-au obișnuit cu cea veche. Însă am văzut-o în mâinile multor tineri.

http://www.bibel.no/Nyheter/Nyheter2014/Bibel170114

http://www.nrk.no/rogaland/ny-bibel-ute-i-dag-1.7839501

In ultimul rand, în România sunt tot mai multe culte si organizatii evanghelice sunt susținute de stat. Diferența e că la noi nu se știu cifrele. Asta nu probeaza si nici nu anuleaza ideea sau suspiciunea unei complicitati a lor cu statul. Este complet lipsit de etica – din punct de vedere crestin – sa explicam anumite atitudini sau luari de pozitie ale unor culte doar pentru ca acestea ar primi subventii de la stat. Ca sa fac o exemplificare concreta la cifrele pe care le-ati vehiculat, 2 milioane NOK pentru revista cultului penticostal nu înseamnă mare lucru, ceva în jurul a 200.000 Euro. La costurile cu munca și prețurile din Norvegia, despre care foarte probabil ca sunteti in cunostinta de cauza, probabil că nu înseamnă mai mult de salariul anual a 2-3 persoane. Haideti sa fim seriosi, dvs vreti sa spuneti ca penticostalii din Norvegia se vand pe doi bani statului? Eu indraznesc sa spun ca este o grava ofensa pe care o aduceti fratilor de credinta de acolo sa prezumati ca pentru 2-3 salarii un cult evanghelic a fost in stare sa se vanda statului norvegian.

Aici iarăși nu înțeleg cum am afirmat eu ca miscarea penticostala s-a vandut pe doi bani statului? In informarea mea nu era vorba despre vanzare ci despre niste fonduri. Puțin de aici, puțin de acolo suma se strânge.

Si ca sa fac si calculele mai bine, sa reluam:

Un salariu normal in Norvegia: 30.000 NOK. Taxe angajat: 35%. Salariu net: 19.500 NOK

2.000.000 NOK = 66 de salarii brute medii sau salariul brut al unui muncitor pe 5 ani de zile.

De asemenea cu acesti bani se poate cumpara un apartament rezonabil sau o casa in afara orasului.

Banii acestia sunt in general destinati pentru tiparirea revistei si este foarte probabil ca ei sa ajunga cam pentru un an de zile pentru o revista care apare lunar si cu un tiraj redus, desi anul trecut mișcarea penticostala a aplicat pentru 2.800.000 NOK. Deci suma nu este totusi neglijabila si nu vorbim de doi bani.

Deci nu inteleg unde este ofensa?

A propos de acest aspect, in România, singurul cult care nu primește oficial bani de la stat sunt baptistii. Toti ceilalti, inclusiv penticostalii, accepta alocari bugetare si nu au o problema sa le si foloseasca. Sigur, nu stim cifrele, si foarte probabil ca este dificil sa le aflam, pentru ca subventiile pot sa vina sub forma de alocari bugetare pentru plata partiala a salariilor conducerii cultului (sume deloc neinsemnate, daca va uitati pe website-ul ministerului cultelor), dar pot sa vina si sub forma de subventii pentru reabilitarea termica a cladirilor de cult, subventii si granturi pentru asociatiile de asistenta sociala ale bisericilor sau cultului. Ceea ce vreau sa subliniez aici este ca este incorecta aceasta strategie de demonizare a evanghelicilor norvegieni, doar pentru ca suntem noi acum loviti cu un caz care ne doare si fata de care, in mod legitim, pe buna dreptate, ne simtim legati emotional. Ar fi fost de preferat un articol mai bine argumentat, mai bine susținut de dovezi, dacă tot ne-am apucat să tragem în toate direcțiile. Prin asta nu vreau să disculp în nici un fel poziția luată de penticostalii norvegieni în cazul fr. Marius, dar nici nu e corect să ne acuzăm de acum frații de credință de lucruri pe care e greu să le dovedim. Scopul nu scuză mijloacele. Nu in cazul crestinilor.

Cu pretuire, Rares

În concluzie am vrut să se înțeleagă un lucru: mișcarea evanghelică din România este total diferită de mișcarea evanghelică din Norvegia. Ele nu se pot compara în ce privește nivelul teologic, calitatea predicării, seriozitatea mesajelor, disciplina sau accentele puse pe doctrine. Sunt diferențe de gândire și culturale uriașe care au dus la o diluare a evanghelicilor la nivel general. În prezent există până și programe de a colabora cu biserica de stat, prin invitarea preoților de a predica, lucru la care am fost martor de câteva ori.

Acest articol nu are nicidecum ca scop denigrarea mișcării evanghelice din Norvegia ci are ca scop informarea.

Emi Zarnescu

 

Anunțuri

6 răspunsuri

  1. Rares Ciobanu | Răspunde

    Multumesc pentru efortul Dvs de a lamuri lucrurile, desi constat ca Dvs ati incercat mai degraba sa demontati solicitarea mea pentru informatii care sa va sustina afirmatiile decat sa va argumentati concret pozitia.

    Haideti sa luam lucrurile pe rand, unul cate unul.

    1) Ideea ca suntem in opozitie este numai in mintea Dvs. V-am reiterat ca, pana cand nu oferiti dovezile, nu puteti clama ca afirmatiile sunt sustinute de realitate. Asta am asteptat – dovezile. Daca ele sustin afirmatiile Dvs, aplauze – ati facut o cercetare corecta. Daca nu, va trebui sa mai cercetati. Din nou, nu inseamna in mod necesar ca ati fi falsificat realitatea, ci inseamna ca ati acuzat fara dovezi, sau ati construit o acuzatie generalizatoare pe baza unor cazuri care, pana la proba contrarie, nu pot fi decat cazuri izolate. Deci – calmati-va! Nu mai priviti pe oricine va cere sa dati toate informatiile ca si cum ar fi dusmanul Dvs.

    2) In lumina faptului ca aduceti, vad, ca argument semnificativ experienta Dvs cu mediul evanghelic norvegian, cred ca ar fi corect sa re-denumiti articolul Dvs asa incat sa reflecte acest lucru si sa precizati cat anume din acuzatiile aduse evanghelicilor din Norvegia se bazeaza pe experienta personala si cat pe dovezi factuale. Asa este corect si inaintea oamenilor, dar mai ales inaintea lui Dumnezeu.

    3) Argumentatia experientei este SUBIECTIVA. E adevarat, poate fi reprezentativa, nu contesta nimeni asta, dar nu este obligatoriu sa fie. Cand m-ati intrebat daca locuiesc in Norvegia sau daca am legaturi cu mediul evanghelic din Norvegia, nu v-am raspuns dintr-un motiv simplu. Am anticipat ca, daca as fi raspuns afirmativ, m-ati fi putut acuza ca sunt in cardasie cu „fratii” vanduti statului norvegian. Daca as fi raspuns negativ (cum ati banuit Dvs ca ar fi vorba, desi eu n-am afirmat nimic, nici da, nici nu), ar fi sarit cu ideea ca habar nu am si ca sunt pe dinafara, acuzatie pe care o vad obraznica, chiar si doar pentru ca inca nu stiti daca am sau nu vreo legatura cu mediul evanghelic norvegian. N-ar trebui sa va permiteti, daca tot spuneti ca sunteti credincios, sa acuzati fara temei pe nimeni, pentru ca va descalificati din start.

    4) Poate ca este interesant de observat, in nota observatiei anterioare, faptul ca eu va numesc „frate”, iar Dvs nu, ba chiar intr-un comentariu la postarea anterioara ati trecut de la persoana a doua plural la a doua singular. Pot trece peste asta, dar va asigur ca discutia se poarta intre frati in Hristos, motiv pentru care insist sa va rog sa aveti decenta unei discutii argumentate, intre frati in Domnul. Nu va obliga nimeni sa faceti asta, evident, dar v-ar face bine marturiei.

    5) Este adevarat ca nu Dvs ati formulat acuzatia de apostazie la adresa miscarii evanghelice norvegiene, eu am folosit acest cuvant, ca urmare a descrierii pe care Dvs ati facut-o acesteia. Cand biserica face compromisuri in aspecte esentiale la doctrine, cand accepta modificarea Cuvantului lui Dumnezeu de dragul Cezarului, cred ca putem concluziona ca avem de-a face cu trasaturi ale bisericii aflate in apostazie. Puteti sa nu fiti de acord cu mine, dar Cuvantul lui Dumnezeu cam asta indica pentru astfel de situatii. Nu e nevoie sa mai insistati pe aceasta tema, imi asum eu daca este vreo greseala aici. V-ati legat oricum de un aspect care nu conta in discutie, mai importante erau chestiunile de detaliu.

    6) Legat de chestiunea femeilor-pastor. Exprimarea Dvs initiala a fost urmatoarea: „Așa se face că o mare majoritate a bisericilor, fie baptiste, penticostale, luterane, libere etc, au femei în conducere, sau pastori femei sau predicatoare.” DECI este o acuzatie generalizatoare, prin care incriminati MAREA MAJORITATE a bisericilor „baptiste, penticostale, luterane, libere etc”. Nu stiu la ce v-ati referit prin „etc”, dar stiu ce ati vrut sa spuneti prin „marea majoritate” si prin „baptiste, penticostale, luterane, libere”. Exprimarea din justificarea de mai sus e mult nuantata: „Mai multe biserici penticostale din Norvegia au femei pastori”. Daca pentru Dvs „mai multe” inseamna „marea majoritate”, atunci pot accepta ca ganditi in astfel de termeni, desi nu inseamna in mod necesar ca aveti o gandire corecta, aliniata la realitatea de facto, din teren. Iar apoi ati reluat nuantarea, spunand ca „foarte obișnuit să găsiți astfel de lucruri „. Cat priveste dovezile de la baptisti, subtirele, ce sa zic – un presedinte de uniune (e adevarat, faptul ca e femeie, e simbolul ca directia nu e buna, dar nu trebuie confundata o organizatie para-bisericeasca cu o biserica, pentru simplul motiv ca in Scriptura interdictia este pentru femei sa slujeasca drept pastor sau prezbiter in biserica locala, nu sa fie orice altceva in organizatii para-bisericesti) si un caz, care nu mai e in fapt de actualitate. Insasi faptul ca ati mentionat „asta este ce am găsit rapid” dovedeste ca ati formulat mai intai acuzatia la modul general, aruncand in aceeasi oala pe toti, si abia acum cautati dovezile. Ma indoiesc ca este foarte etic sa procedati astfel. Referitor la celelalte culte, cu exceptia bisericii norvegiene de stat, poate aduceti si de acolo dovezi de pastori-femei. Sigur ca aceste carente de documentare nu anuleaza in mod necesar acuzatia pe care ati adus-o in corpore mediului evanghelic norvegian, dar nici nu o sustine. Scuze, dar alta concluzie nu am.

    7) Legat de marturisirile de credinta. In primul rand ca n-ati raspuns la obiect – se cerea dovada ca marturisirile de credinta au fost schimbate de culte si biserici la presiunile statului pentru a elimina prevederile legate de disciplinarea fizica a copilului. Ati evitat cu atentie sa raspundeti, sau v-ati exprimat nedumerirea ca de ce va chestionez legat de acest subiect. Cu privire la dovezile pe care le-ati adus in legatura cu marturisirile de credinta pe limba romana, ati ratat sa observati ca eu m-am referit la website-urile bisericilor, nu la cele ale cultelor in cauza. E o mare diferenta. Mai mult, m-am referit la biserici penticostale in mod deosebit. Multumesc pentru link-ul in norvegiana 🙂 Ajuta teribil de mult. La fel, nu va mai obositi pe subiectul asta, am lamurit-o complet.

    8) Referitor la influenta culturii norvegiene asupra marturisirilor de credinta in materie de disciplinarea copiilor. Trebuie sa va marturisesc ca nasteti confuzii prin inconsecventa. O data spuneti ca mentalitatea norvegiana este atata de bine instruita de stat incat chestiunea disciplinarii copiilor nu mai este un subiect de disputa (decat in cazuri izolate, pentru ca toti ceilalti au acceptat punctul de vedere al statului, si si-au schimbat si marturisirea de credinta) si pe de alta parte spuneti ca „disciplinarea copiilor este un punct fierbinte”. Pai, ori e, ori nu e? Hotarati-va! Si iarasi argumentati o idee cu un caz anume sau o opinie anume. Din nou o spun, nu inseamna ca nu ar fi corect ce spuneti, dar nu asa se argumenteaza o acuzatie cu un caracter general. Ca sa nu mai spun ca, in fapt, nu ati raspuns intrebarii mele legate de dovezi in sprijinul acuzatiei ca marturisirile de credinta ar fi fost schimbate tocmai ca sa scoata din ele chestiunile legate de disciplinarea fizica a copilului.

    9) Uitati mostra de afirmatie lipsita de suport factual: „Si nu va doresc sa fiti pus in situatia in care politia iti bate la usa doar pentru ca ai o alta parere decât ideologia Statului. Si exact așa s-a întâmplat cu multe familii.” Cum puteti dovedi asta?

    10) „Oamenii au stat la coada si noaptea ca sa prinda prima ediție. Faptul ca mulți nu o folosesc nu este pentru că protestează împotriva ei ci pentru că s-au obișnuit cu cea veche. Însă am văzut-o în mâinile multor tineri.” Iarasi faceti afirmatii fara acoperire. 83.000 exemplare vandute intr-o tara „evanghelica” nu inseamna cine stie ce si, chiar daca ar fi asa, nu ii valideaza in mod necesar continutul. Nici in Romania nu a protestat nimeni nici la Fidela si nici la NTR, desi pot sa va asigur ca, atunci cand s-a dat Fidela pe gratis, era destula imbulzeala. Ar fi mai interesant sa precizati in ce fel, concret, au fost schimbate acele versete, pentru ca, daca tot ii acuzam pe oamenii astia, sa fie cu argumente, sa stim si noi ca intr-adevar sunt de acuzat.

    11) Calculul pe care l-ati facut este incorect, pentru ca ati ignorat faptul ca eu am precizat in clar ca este vb despre salarii ANUALE. Apoi, salariul mediu ANUAL din Norvegia, cf Wikipedia, este de 507.600 NOK. Daca impartiti cei 2.000.000 NOK la aceasta suma, rezulta cifra 4 (PATRU). Da, e adevarat, cu 1 in plus fata de cat am estimat eu, dar nu e vorba despre 66 salarii. Deci, discutam despre 4 salarii medii anuale. Pentru atata s-a vandut miscarea penticostala statului norvegian, corect? AICI E OFENSA, frate Emanuel! Nu ma mai leg de faptul ca ati documentat sumele acelea in coroane norvegiene, fara sa faceti o echivalenta in Euro sau RON, pentru ca aceia care va citesc sa aiba o imagine corecta asupra sumelor. Suma pe care au cerut-o ei e irelevanta, pentru ca intotdeauna cand aplici la o finantare de la stat, regula este ca ceri ceva mai mult, ca sa primesti in final cat iti trebuie. Pentru cine nu se pricepe la lucruri de acest gen, poate sa cada imediat in capcana teoriei conspiratiei. In orice caz, m-ati facut curios, o sa cer de la secretariatul pentru culte care a fost finantarea totala pentru cultele evanghelice din Romania in ultimii ani. Sa comparam sumele. Ca nici ai nostri nu au in marturisirile de credinta disciplinarea fizica a copiilor (ar fi oricum ilegal sa o introduca, pentru ca marturisirile de credinta ale cultelor oficiale se aproba prin hotarare de guvern si sunt examinate de ministerul justitiei, pentru a vedea daca nu cumva contravin legislatiei in vigoare, adica inclusiv celei privind protectia copilului).

    12) „În prezent există până și programe de a colabora cu biserica de stat, prin invitarea preoților de a predica, lucru la care am fost martor de câteva ori.” – stati linistit, si in Romania se petrece asa ceva. Sunt pastori penticostali care predica pe la ortodocsi si invers, sunt pastori baptisti care umbla cu cioara vopsita pe la miscari ecumenice…Nu e nici o noutate nici in Romania fenomenul…De altfel, mai toate cultele evanghelice au intelegeri cu statul pentru programe de predare a religiei in scoli, fiecare cu interesul lui, iar din anumite biserici evangelice – atat din tara cat si (mai ales) din diaspora, in ani electorali e mare vanzoleala. Ma tem ca avem o mare barna din cauza careia vedem chioras si numai ce ne convine.

    12) „Acest articol nu are nicidecum ca scop denigrarea mișcării evanghelice din Norvegia ci are ca scop informarea” – ma faceti sa zambesc amar. Adica titlul articolului Dvs contine sintagma „CONCUBINAJ DE CEA MAI JOASĂ SPEȚĂ ÎNTRE MIȘCAREA PENTICOSTALĂ DIN NORVEGIA (ȘI NU NUMAI)…” si Dvs vreti sa ma prostiti acum in fata ca, de fapt, ati vrut doar sa faceti o informare rece, echidistanta, bazata pe fapte si dovezi concrete (in fine, si cu oarece doza de experienta personala)?

    Veniti cu dovezile, si va fac reclama pe gratis blogului Dvs.

    1. Acum ne invartim in cerc. Nu am sa stau sa mai raspund decat cu cateva observatii:
      1. Vad ca tot incercati sa ma faceti sa cred ca ce am observat si ce am analizat nu este realitatea. Sunteti exact ca procurorii din filmele americane care incearca sa discrediteze martorul apararii facand-ul sa-si nege propriile marturii. Mergeti prin alte parti domnule.
      2. Domnule, dumneata vorbesti de pe wikipedia cand vine vorba de bani. Dezbatem o realitate pe care nu o cunoasteti. O asistenta medicala din Norvegia, cu studii universitare si cu peste 10 ani experienta, are un salariu mediu brut in jur de 450.000 NOK pe an din care ramane in mana cam cu 330.000 NOK. Deci mergeti cu aceste calcule unde vreti nu la noi cei de pe aici. Suma de 2.000.000 NOK in Norvegia este probabil echivalentul valorii de 50 – 60.000 euro in Romania. Imaginati-va ce ar inseamna aceasta suma pentru o revista crestina din Romania. Deci scutiti-ma de calculele dvs.
      3. Tirajul de 80.000 de bucati este foarte bun raportat la Norvegia. Iarasi vorbiti de o realitate pe care nu o cunoasteti. Ptr Romania nu este mare lucru, nu insa si ptr Norvegia. Prin comparatie un roman de crima al unui autor foarte poplar a avut in 2014 un tiraj de 200.000 de buc si fost catalogat ca fiind extrem de bun.
      4. Nu em am pus titlul ci pastorul Cristian Ionescu.

  2. Si ca sa confirm parte din cele spuse de Emi va prezint si experienta mea din Norvegia.
    Frecventez o biserica penticostala norvegiana si sunt femei ce predica si fac parte din comitetul bisericii. Au o cu totul alta „cultura” comparat cu Romania la capitolul acesta.
    Ca o mica povestioara (care nu e regula pentru ca stiu o biserica norvegiana ce nu fac asa) va pot spune ca in momentul in care am vrut noi emigranti (si nu numai) sa venim mai des la biserica in duminica in care ei oricum nu se intalneau am fost dati „afara”. Nu cred ca e o atitudine tocmai potrivita. Insa sper sa nu fie cazul in toata Norvegia pentru ca stiu si norvegieni sinceri care cauta pe Dumnezeu.

  3. Locuiesc in Suedia si fac parte intr o biserica penticostala suedeza cu membrii suedezi…eu si soția mea suntem singurii membri imigranti.Din păcate situația este la fel si in Suedia si probabil in toată Scandinavia.Cu părere de rău frate Rareș Ciobanu dar Emi are dreptate.Pastorul bisericii de aici face parte din vechea generație de penticostali si in particular este indignat cind trebuie sa accepte cite o ,,predikanta,, dar nu are ce face…e ceva mai pervers decit colaborarea cu SEcuritatea di trecutul evanghelic românesc.

    1. Mulțumesc pentru comentariu frate Marcel. In ce zona a Suediei locuiti?

      1. Locuiesc la 20 de km de de Soderhamn in localitatea Bergvik.Soderhamns kommun.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: