Notă: am schimbat titlul acestui articol din Vladimir Pustan a luat-o razna în ceea ce se vede acum, pentru că am considerat că sună mai corect și mai creștinește așa. Conținutul articolului rămâne însă neschimbat.

După ce l-am ascultat pe Vladimir Pustan vorbind despre Anticrist cred că unele idei pe care pastorul Pustan  le-a introdus in această predică, cât și metoda folosită pentru a le prezenta sunt nu numai exagerate dar si periculoase. Știu ca pastorul Pustan are mulți admiratori și că mulți îi ascultă predicile pe internet, chiar prieteni de-ai mei  ascultându-l frecvent,  însă asta nu mă împiedică să arăt că de data aceasta, și poate și cu alte ocazii neștiute de mine, (nu sunt un ascultător al lui), Pustan greșește atât în procesul de interpretare cât și în procesul de selectare a ideilor pe care să le prezinte bisericii.

Iată ce vreau să semnalez:

Primul lucru care mi-a atras atenția în introducerea predicii este că pastorul Pustan și-a prezentat ideile și interpretările soției și mamei, (min. 6,20), iar sfatul dumnealor a fost unul moderat, și înțeleg și de ce. Ca și predicator și apoi ca și teolog, consider că o asemenea predică, care ridică multe probleme legate de procedura și metoda interpretării, lucruri care sunt de natură mai tehnică, ar fi trebuit discută întâi de toate cu un coleg predicator sau pastor sau chiar cu presibiterii bisericii, pentru a putea să își compare propriile interpretări, luând exemplul lui Pavel din Galateni 2, când s-a dus la Ierusalim ca să își prezinte și să își compare Evanghelia cu cea a apostolilor. În schimb însă pastorul Pustan prezintă niște idei îndoielnice și nebiblice ca fiind adevărata interpretare, prezentate într-un mod destul de agresiv, sugerând prin modalitatea de expunere că lucrurile stau exact așa cum le spune, fără să amintească în mod onest că sunt alți teologi care cred și altfel.

Apoi pastorul Vladimir Pustan îi numește pe adventiști, frații lui. (min. 26). Mi se pare cel puțin ciudat să spună așa ceva deși sunt sigur că știe foarte bine doctrina și istoria adventistă.

Dar cele mai grave idei pe care vreau să le semnalez sunt teoria ”sămânța șarpelui” și ”reîncarnarea lui Iuda”.

Vladimir Pustan și teoria numită sămânța șarpelui:

O ideea total lipsită de argumentație și de sens pe care Pustan o introduce în predică este că anticristul va fi în mod fizic fiul lui Satan. (începând cu min. 34).  Pentru a argumenta aceasta idee aduce în discuție teoria dublei semințe. Ipoteza spune pe scurt că Eva, în grădina Eden a avut o relație fizică cu șarpele în urma căruia a apărut Cain și astfel au apărut pe pământ două genealogii de oameni – fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului.  Deși Pustan susține că este doar o teorie totuși nu o neagă în mod deschis și clar, iar în concluzia predicii amintește ideea, dându-i valabilitate.  Citiți aici mai multe despre această teorie.

Iată argumentele pastorului Vladimir Pustan în susținerea acestei ”ipoteze”:

a. Șarpele nu se târa înainte de cădere, deci este posibil să fi avut o cu totul altă înfățișare și de aici si posibilitatea ca Eva și șarpele să fi avut o relație fizică. Această relație fiind de fapt fructul oprit.  Totuși V. Pustan nu ține seama de Geneza 3:1 unde șarpele este catalogat tot printre fiarele câmpului sau animale. Chiar dacă este posibil ca șarpele să fi avut o altă formă sau înfățișare bilogică, era totuși un animal. Deci cum ar fi fost posibil ca Eva să își dorească să aibe o relație fizică cu un animal și să și procreeze, când se știe foarte bine că d.p.d.v. genetic este imposibil așa ceva. Cum este posibil ca fructul oprit să fie această relație, cand de fapt fructul interzis fusese plantat chiar de Dumnezeu în grădină? Cum este posibil să interpretezi ideea de pom și fructe cu ideea de intimitate cu un animal? Ideea nu mi se pare doar deplasată ci chiar grotească și scârboasă, o idee de care Biserica lui Dumnezeu ar trebui să fie scutită, comparat cu frumusețea și finețea relatării biblice.

b. Cain nu este fiul lui Adam cu Eva ci al Evei cu șarpele. În sprijinul acestei idei V. Pustan susține că în Geneza 4 se scrie despre o singură împreunare fizică și doua nașteri.  Iată însă ce spune textul biblic:   Geneza 4:1 „Adam s-a împreunat cu nevasta-sa Eva; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain. Şi a zis: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!”  După cum se observă, chiar Eva susține că a căpătat un om cu ajutorul lui Dumnezeu nu al diavolului, iar copilul a fost chiar Cain nu Abel. În text nu apare nici un dubiu cu privire la originea lui Cain iar în acest caz pastorul Pustan dă dovadă de ignoranță și/sau neatenție în citirea textului biblic.

c. Un alt argument este că hainele pe care le-a făcut Dumnezeu pentru Eva și Adam le-au acoperit părțile intime. Însă am o întrebare pentru pastorul Pustan și pentru aceeia care cred aceasta ipoteză: dacă păcatul Evei a constat într-o legătură sexuală cu șarpele, care a fost păcatul lui Adam? El din ce ”fruct interzis a mușcat”? Aceeași teorie susține ca fructul din care a mușcat Adam ar fi fost faptul că s-a culcat cu Eva, însă dacă legåtura intimă dintre cei doi ar fi fost fructul interzis, de ce atunci le-ar mai fi poruncit Dumnezeu în Geneza 1:28 să se înmulțească și să umple pământul iar in Geneza 2:24 să se alipească unul de altul? Așadar argumentul nu are baza biblică.

d. Lipsa lui Cain din genealogii. Pai este normal acest lucru din moment ce genealogia din Geneza 5 arată originea lui Noe și faptul că a fost un urmaș a lui Set nu a lui Cain. Mai mult, genealogiile Noului Testament ne arată că si Domnul Isus a fost un urmaș a lui Set și nu a lui Cain, ucigașul și răzvrătitul, reprezentantul și simbolul celor răzvrătiți și neascultători de Dumnezeu, atitudine definită de Iuda 1:11 ca fiind ”calea lui Cain”. De altfel însă, in Geneza 4:17 avem și genealogia lui Cain, însă se poate observa că urmașii lui au urmat pe calea tatălui lor.

Acestea sunt doar principalele argumente însă V. Pustan aduce în discuție mult mai multe texte, pe care le scoate din contextul lor  (exp: pilda neghinei) și le aplică la această teorie. Dacă aceasta este o mostră a hermeneuticii lui Vladimir Pustan atunci probabil că în viitor  vom avea multe alte surprize din partea lui.

Vladimir Pustan si reîncarnarea lui Iuda Iscarioteanul

O altă idee total deplasată, pe care nu am mai auzit-o până acum este ideea că Iuda Iscarioteanul se va reîncarnare în persoana lui anticrist. Argumentul major a lui Pustan este expresia ”fiul pierzării” folosită de Domnul Isus în Ioan 17:12 cu referire la Iuda și aceeasi expresie folosită de Pavel în 2 Tesaloniceni 2:3 cu referire la ”omul fărădelegii, fiul pierzării”. (min. 40).

Am rămas stupefiat când am auzit așa ceva. Nu cred că pot să îl acuz pe pastorul V. Pustan de credința în reîncarnare  însă îl pot acuza de incosecvență doctrinară și teologică.  Dacă teoria reîncarnării este dovedită falsă de Pavel în evrei 9:27 și deci total respinsă de creștinătate, cum este posibil că faci o excepție de la regulă doar pentru a argumenta o teorie? Cum este posibil să dai la o parte toată doctrina despre judecată și veșnicie și să spui ca este posibil ca în viitor Iuda Iscarioteanu să se reîncarneze în Anticrist? Dacă după moarte vine judecata, conf. Evrei 9:27, iar conf. Apocalipsa 20:13 cei morți vor fi scoși din Locuința Morților doar pentru a fi aruncați în Iazul de foc, cum este posibil să afirmi că un om, oricare ar fi el, se mai poate întoarce în această viață, având un alt trup și o altă identitate, lucru negat cu vehemență de Scriptură?  Pare că hermeneutica lui Pustan se schimbă în funcție de ipoteze, teorii sau predici, ceea ce este total inadmisibil pentru cineva care are pretenția că ”împarte drept Cuvântul Adevărului”.

Pastorul Pustan dă deci dovadă de inconsecvență doctrinară de dragul uneor teorii, lucru care ar trebui să le dea de gândit fanilor lui. Nu mă mir deci că acesta a fost pus sub disciplina de Cultul Penticostal, pe care l-a și părăsit împreună cu toată biserica din Beiuș. Probabil conducerea cultului penticostal a știut mai multe.

Iată mai jos predica: