Dumnezeu este razbunator !?

Am citit de curand epistolele lui Pavel catre Tesaloniceni. Sunt doua epistole personale care scot in evidenta, inca odata, grija parinteasca a apostolului Pavel si dragostea lui fata de credinciosii din Tesalonic.

Pavel le scrie doua epistole ca sa corecteze anumite deviatii si intelegeri gresite ale predicilor lui, dar ii si incurajeaza si ii lauda pentru credinta de care dau dovada in mijlocul incercarilor. Desigur ca epistolele au un loc aparte intre cartile noului Testament pentru ca trateaza mai detaliat subiectul celei de-a doua veniri a Domnului Isus.

Insa in timp ce studiam a doua epistola, am dat peste un text destul de incomod si peste care cred ca multi credinciosi trec destul de usor datorita unor factori pe care cred ca ii putem enumera si identifica destul de usor.

Iata textul:   2 Tesaloniceni 1: 4 – 10

 4. De aceea ne lăudăm cu voi în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile, pe care le suferiţi.

5. Aceasta este o dovadă lămurită despre judecată dreapta a lui Dumnezeu, întrucât veţi fi găsiţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi.

6. Fiindcă Dumnezeu considera că este drept să dea suferinta celor ce vă fac sa suferiti,

7. şi să vă dea odihnă atât vouă, care sunteţi întristaţi, cât şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui,

8. într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos.

9. Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică, departe de faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,

10. când va veni, în ziua aceea, ca să fie glorificat în sfinţii Săi, şi privit cu uimire de toţi cei ce vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră.

 

Textul este in contrast total cu imaginea unui Dumnezeu care doar iubeste. Numai cei care nu vor nu vad in Dumnezeu o personalitate complexa, care pe langa iubire da dovada si de dreptate si judecata fata de oameni. Un Dumnezeu care va plati conform principiului “dinte pentru dinte si ochi pentru ochi”.  Mai mult, pasajul ne spune ca toti cei care au adus suferinta sau au prigonit un copil al lui Dumnezeu vor primi pedepasa ce li se cuvine, iar acest lucru este considerat de Pavel ca fiind drept si corect din partea lui Dumnezeu.

Tocmai acest lucru mi-a atras atentia pentru ca de curand am terminat de citit o carte despre persecutia fostilor musulmani care au crezut in Isus, in tari din Orientul Mijlociu. Cartea se numeste “Secret believers” si descrie presiunile si persecutiile la care sunt supusi credinciosii crestini in zilele noastre, in aceste tari. Pe langa sentimental de compatimire si tristete pe care mi l-a dat aceasta istorie, una dintre intamplari mi-a dat si un sentiment puternic de manie insotit de mila pentru o fata adolescenta crestina care a fost rapita de cativa tineri musulmani, fortata sa se converteasca la islamism si apoi casatorita cu forta cu unul dintre ei si binenteles abuzata pe o perioada de aproximativ 2 ani de zile, cand a reusit sa scape impreuna cu bebelusul care a rezultat in urma abuzurilor. Trebuie adaugat ca politia nu a facut absolut nimic, nici macar atunci cand parintii fetei au descoperit locul unde fata era tinuta. Strigator la cer, cum am spune noi la figurat dar mai ales la propriu.

Si acum dilema: de ce ne cere Biblia ca in asemnea cazuri sa nu raspundem cu aceeasi moneda? De ce ne cere Dumnezeu sa nu blestemam ci sa binecuvantam pe cei ce fac asemenea fapte credinciosilor Lui? De ce ne cere Dumnezeu sa nu uram pe astfel de oameni ci sa aratam iubire si sa acordam iertare? Este posibil asa ceva?

Raspunsul este unul complex si nu indraznesc sa dau explicatii. Nu am trecut prin astfel de situatii si nu cred ca am dreptul sa dau vre-o indicatie in acest sens. Ma rog doar ca Dumnezeu sa dea har celor care trec prin suferinta si persecutie si sa nu-si piarda credinta si speranta ca va veni o zi a eliberarii lor dar si o zi de razbunare pentru toti care au indraznit sa se atinga de copiii lui Dumnezeu.

Pasajul de mai sus ne scoate in evidenta faptul ca Dumnezeu nu este doar un personaj cu trasaturi sensibile si iubitor de frumos, bland, bun, calm si cu glas placut care priveste la pamant cu dragoste ca o mama la copiii ei cand se joaca. Textul ne scoate in evidenta un Dumnezeu care se va arata inconjurat de foc, un razbonic, un razbunator puternic si fara mila pentru cei ce n-au avut mila.

Sa ne asiguram deci ca suntem de partea corecta atunci cand Isus Hristos va veni sa isi razbune credinciosii si sa nu uitam sa inaltam o rugaciune si pentru cei aflati in persecutie si suferinta. 

p.s. iata un reportaj despre credinciosi din foste tari URSS care trebuie sa isi ascunda identitatea si sa se intalneasca in secret din cauza persecutiei