Apocalipsa 12 sau craciunul vazut din cer

Desi formularea este destul de comuna si des folosita totusi imi place cum suna.  Apocalipsa 12 este un capitol controversat dar vreau sa prezint cate ceva din ceea ce acest pasaj are sa ne invete.

Capitolul 12 din Apocalipsa este imparti in 3 parti:

Nasterea unui Copil

Prima parte este cuprinsa intre ver. 1 – 6, si se refera exact la momentul intruparii Fiului prin nasterea din fecioara, provenind din poporul evreu, acesta din urma fiind simbolizat de femeia invaluita in soare, cu luna sub picioare si avand o cununa de douasprezece stele.

Ideea principal din aceasta pericopa este ca inca inainte de nastere lui Mesia, balaurul cel vechi dorea sa omoare Copilul stiind promisiunea venirii unui Eliberator care urma sa ii zdrobeasca capul, conform Geneza 3:15.

Un razboi un ceruri

A doua parte este cuprinsa intre ver. 7 – 12.  Aceasta parte ne descrie un razboi in ceruri intre Mihail, pe care cartea Daniel il descrie ca fiind ocrotitorul poporului Israel, o capetenie de seama intre ostirile cerului. Versetul 8 ne spune apoi ca balaurul nu a putu birui si a fost aruncat pe pamant.

Versetul 10 este o proclamare a mantuirii lui Dumnezeu si a faptului ca incepand din acel moment mantuirea  este realizata si disponibila oamenilor.

Imaginea razboiului din ceruri ne arata ca intregul cer a fost implicat in castigarea mantuirii noastre si rascumpararea noastra din pacat. Copilul care s-a nascut din femeie a devenit Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii (v.11).

Astfel textul ne arata pana aici ca scopul nasterii Copilului, adica a intruparii lui Mesia, nu a fost altul decat castigarea mantuirii si realizarea impacarii cu Dumnezeu. Iar impreuna cu acestea, infrangerea balaurului cel vechi si alungarea lui din ceruri. Aici unii teologi fac legatura dintre cuvintele Domnlui Isus si acest pasaj. Luca 10:18 – Am vazut pe Satan cazand ca un fulger din cer.

Un razboi pe pamant

A trei parte a textului este cuprinsa de la versetul 13 la 17.

Cand balaurul s-a vazut aruncat pe pamant, si cand a vazut ca nu se poate atinge de Copil, atunci si-a indreptat intreaga furie impotriva urmasilor Copilului nascut sa carmuiasca neamurile cu un toiag de fier.

Nu voi explica ce inteleg prin fiecare element al pasajului ci doar vreau sa sublinez ideea principala.

Textul este o avertizare pentru credinciosii primului secol si pentru generatiile de credinciosi care urmau sa vina ca balaurul nu va sta linisit ci va face razboi cu ei, dar ca tinta principala nu sunt credinciosii ci Copilul, de care nu s-a putut atinge, si in consecinta face razboi cu urmasii lui. Toate persecutiile care au inceput in primul secol si au continuat pana in present nu sunt decat o incercare a balaurului de a se razbuna pe Copilul Sfant si pe urmasii Lui.

In concluzie, ni s-a nascut un Copil, un Fiu, un Domn, Dumnezeu Insusi intrupat umland pe planeta noastra, printre oameni, dorind sa impace lumea cu El.

Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.       ( Isaia 9:6 )

De aceea Domnul spune in Matei 24:13 – Cine va rabda pana la sfarsit va fi mantuit.

Avem de dus un razboi in numele Copilului nascut. Dusmanul Lui este si dusmanul nostru. Daca a incercat sa Il omoare pe El cu atat mai mult pe urmasii lui.

Dar sa nu uitam, EL are un toiag de fier, simbol al puterii si domniei Lui. Biruinta este deja castigata. Balaurul este invins si trantit la pamant.

Doamne ajuta, Doamne da izbanda !