Câinii, pisicile și teologia
Acesta este titlul unei cărți scrise de Bob Sjogren și Gerald Robinson (în engleză Cat & Dog Theology) care tratează problema gloriei lui Dumnezeu în prioritățile și valorile creștinilor. Cartea mi-a readus în față importanța gloriei lui Dumnezeu în orice aspect al vieții dar mai mult decât atât, cartea explică faptul ca modul în care înțelegem importanța gloriei lui Dumnezeu ne definește relația cu Stăpânul. Iată câteva citate interesante:
Un câine spune: mă mângâi, îmi dai de mâncare, mă adăpostești, mă iubești, fără îndoială TU ești Dumnezeu. O pisică spune: mă mângâi, îmi dai de mâncare, mă adăpostești, mă iubești, fără îndoială EU sunt Dumnezeu.
Cu alte cuvinte, câinii – loiali și credincioși – au stăpâni, în vreme ce pisicile – independente și detașate – au slujitori.
Pentru pisică e valabilă teologia confortului personal, pe când pentru câini funcționează teologia supunerii față de Stăpân.
Pisicile cred că Dumnezeu este un mijloc de a ajunge cu bine la destinație, în vreme ce câinii sunt convinși că Dumnezeu este punctul terminus al oricărui drum.
Interesant, nu?
Așadar, ce fel de teologie avem, ce a câinelui sau cea a pisicii?
Mai au evreii statutul de „popor ales” inaintea lui Dumnezeu? (2)
Reluand firul postării anterioare de aici si intrebarea daca evreii, ca natiune, mai pot fi numiti popor ales, in acest articol voi analiza, succint si pe scurt, interpretarea legamantului avraamic in Noul Testament.
In articolul precedent am concluzionat cele doua legaminte – avraamic (neconditionat) si mozaic (conditionat de ascultare si implinire a Legii).
Scopul lui Dumnezeu declarat a fost deci sa binecuvinteze toate familiile pamantului prin Avraam, iar acest lucru l-a afirmat inainte de a forma natiunea Israel. Asadar de aici trebuie sa plecam.
A. Cum se aplica acest legamant la Biserica
Pentru a intelege aplicabilitatea aceasta, vom analiza cateva texte care ne arata modul in care circumcizia – semnul legamantului avraamic – este interpretata de Pavel.
Romani 2:29 – Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu dela oameni, ci dela Dumnezeu.
Circumcizia este deci interpretata de Pavel (in pasajul largit) in sens spiritual, un act sau semn care (mai) este valabil doar in acest sens. Aceasta valabilitate de care vorbeste Pavel nu se refera la poporul pamantesc Israel, ci la un popor spiritual a lui Dumnezeu. Pavel le vorbeste crestinilor din Roma, evrei si neamuri.
Un alt pasaj important este Romani 4:9-12.
Acesta argumenteaza ca Avraam este tatal tuturor celor neprihaniti, atat evrei cat si neamuri, iar circumcizia in trup (sau apartenenta la etnie) nemaifiind un criteriu al alegerii in Noul Legamant. Singurul criteriu al alegerii ramane acceptarea credintei pe care o avea Avraam.
Fericirea aceasta [iertarea si indreptatirea prin credinta] este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa ,,i -a fost socotită ca neprihănire.” Dar cum/cand i -a fost socotită? După, sau înainte de tăierea lui împrejur? Nu cînd era tăiat împrejur, ci cînd era netăiat împrejur. Apoi a primit ca semn tăierea împrejur, ca o pecete a acelei neprihăniri, pe care o căpătase prin credinţă, cînd era netăiat împrejur. Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor cari cred, măcar că nu sînt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta; şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora care, nu numai că sînt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia, pe care o avea tatăl nostru Avraam, cînd nu era tăiat împrejur.
Coloseni 2:11 – În El [in Hristos] aţi fost tăiaţi împrejur, nu cu o tăiere împrejur, făcută de mînă, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în desbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pămînteşti.. .
Concluzia este clara, legamantul avraamic, prin circumcizie, este vazut de Pavel ca fiind aplicabil tuturor credinciosilor – evrei (circumcisi in carne) si neamuri (necircumcisi in carne) – atat cei din vechime cat si cei din prezent. Se poate observa conditia ca evreii sa calce pe urmele lui Avraam, altfel nu pot fi considerati copii ai lui Avraam. Domnul Isus afirma acelasi lucru in Ioan 8:39 – Daca ati fi copii ai lui Avraam, ati face faptele lui Avraam .
B. Cine formeaza Biserica?
Observand ca legamantul avraamic este aplicabil dincolo de granitele etnice evreiesti si merge si in sfera spirituala, ne vom uita acum la cateva pasaje care ne explica cine si cum este formata Biserica, Templul lui Hristos, Poporul spiritual a lui Dumnezeu.
Un text important (in opinia mea) il constitue Efeseni 2:11-18 – adnotarile si sublinierile imi apartin
De aceea, voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur, şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului: aduceţi-vă aminte că în vremea aceea [ cand erati morti in pacat] eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume.
Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, [de Israel] aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos. Căci El este pacea noastră care din doi [evrei si neamuri] a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea, [legea mozaica] şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi [evreii si neamurile] să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace; şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia. [dintre evrei si neamuri datorita Legii]
El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă, celor ce eraţi departe [neamuri], şi pace celor ce erau aproape [evreilor]. Căci, prin El, şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh.
Aşadar, voi [neamurile] nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii [din vechime – Avraam, Isaac si Iacov, etc], oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu sfânt în Domnul. Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un locaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.
Sfintii din vechime impreuna cu sfintii din Noul Legamant – evrei si neamuri – formeaza Casa lui Dumnezeu, Poporul lui Dumnezeu in care au intrat toti cei ce au fost apropiati prin sangele lui Hristos. Imaginea este fara doar si poate o metafora a Bisericii.
Biserica deci nu poate fi considerate o paranteza in istorie. Biserica este insasi scopul istoriei si al legamantului avraamic, pentru ca, potrivit textului de mai sus, formarea Bisericii a inceput cu mult inainte de intruparea lui Hristos.
Daca mergem in gradina Eden, observam inca de acolo ca Dumnezeu promite un Mantuitor, care va zdrobi capul sarpelui – Geneza 3:15. Alegerea lui Avraam si promisiunea facuta lui, si apoi formarea poporului evreu si legamantul mozaic, nu sunt decat etape in implinirea acestei promisiuni, pana cand Isus Hristos se va intrupa, va face ispasirea inaintea Tatalui si va zdrobi astfel capul sarpelui.
Mantuirea deci vine de la iudei, iar maslinul in care sunt altoite ramuri salbatice, adica neamurile, si impreuna cu evreii credinciosi – urmasii lui Avraam in credinta- formeaza o unitate a sfintilor, care au calcat si calca pe urmele credintei lui Avraam. (Romani 11:17-20)
Biserica deci este formata din sfintii din vechime, evreii care l-au acceptat pe Isus ca Mesia in Noul Legamant si credinciosii dintre neamuri care l-au primit pe Isus ca Domn, prin credinta.
Concluzie
Cred ca putem intelege deja ca poporul ales a lui Dumnezeu capata o alta dimensiune decat un popor fizic si asezat in niste granite politice, un popor ales care are o dimensiune spiritual si din care fac parte oameni, evrei si neamuri, care au avut si au credinta lui Avraam
Dar voi analiza si cateva chestiuni din legamantul mozaic intr-o postare viitoare.
Mai au evreii statutul de „popor ales” inaintea lui Dumnezeu? (1)
Probabil ca deja din titlu unii vor considera o blasfemie chestiunea, dar cred ca aceasta trebuie sa fie o intrebare legitima pentru orice crestin ne-evreu cat si pentru orice evreu mesianic sau nu.
Problema in sine a generat si generaza discutii teologice aprinse si imparte in mai multe categorii teologii crestini. Dintre acestea cel putin doua categorii sunt evidente: teologii dispensationalisti care sustin alegerea permanenta a evreilor ca “popor sfant” si teologii amilenisti care sustin faptul ca Vechiul Legamant cu Israel a fost rupt datorita neascultarii poporului si Dumnezeu a incheiat un Nou Legamant care este la dispozitia tuturor oamenilor – inclusiv evreii – si de aceea evreii ca natiune nu mai pot fi categorisiti ca popor ales in sensul in care acestia erau perceputi in Vechiul Legamant.
In ce ma priveste, ma situez in tabara a doua, deoarece consider ca argumentele teologice sunt mai puternice in favoarea taberei amileniste decat dispensationaliste. Voi argumenta cat mai simplu de ce cred si sustin acest lucru.
1. Elementul esential al legamantului avraamic
Dumnezeu il alege pe Avraam si prin el alege o natiune cu scopul declarat de a binecuvanta toate familiile pamantului. Geneza 12:3, 18:18, 22:18, 26:4 – Prin tine vor fi binecuvântate toate familiilea pământului! Refrenul acesta se repeta de fiecare data cand Dumnezeu repeta legamantul cu Avraam. Esenta lagamantului avraamic este acesta – binecuvantarea tuturor familiilor pamantului, aceasta afirmatie fiind de fapt o profetie a Evangheliei. O detaliere a chestiunii este analizata de Phil Johnson aici.
Astfel scopul alegerii evreilor a fost declarat inca de la inceput ca fiind binecuvantarea tuturor familiilor pamantului, deci o includere a tuturor neamurilor.
2. Importanta nasterii ca evreu in Vechiul Legamant
In timpul formarii evreilor ca natiune in robia egipteana si in pustie, (acolo si-au format o constiinta nationala) Dumnezeu promite prin Moise venirea un Profet (Mesia) – de care ei trebuiau sa asculte – Deut. 18:15-19. Aceasta promisiune se repeta de-a lungul intregului Vechi Testament incepand inca din Eden, iar acest lucru ne arata ca tot Vechiul Testament ne descopera modul in care Dumnezeu a pregatit calea ca EL sa se intrupeze in persoana lui Isus Hristos ca Mesia si Mantuitor pentru orice om de pe pamant care il va accepta – Isaia 52:13-15. Acesta este scopul scrierii Vechiului Testament si implicit al alegerii poporului evreu. Dumnezeu a pregatit astfel o platforma pentru realizarea mantuirii.
De aceea tot ce s-a facut la Cortul Intalnirii si la Templu a fost o imagine a ceea ce urma sa fie si sa faca Hristos.Evrei cap. 9 argumenteaza acest fapt.
De ce era deci important ca DOAR descendentii lui Levi sa slujeasca la Cort sau la Templu? Ei simbolizau slujirea lui Dumnezeu din dragoste si devotament, nu din obligatie. Au avut atitudinea pe care o dorea si o doreste Dumnezeu. Exod 32:25-29 descrie modul in care acestia au ramas langa Dumnezeu atunci cand tot poporul s-a inchinat la vitelul de aur. Ce s-a intamplat apoi? DOAR descendentii lui Levi, din cei trei fii ai lui – Ghersom, Chehat si Merari – se puteau apropia de lucrurile sfinte, dupa cum este descris in Numeri 3:
Descendentii lui Ghersom – aveau grija de elementele exterioare ale cortului
Descendentii lui Chehat – aveau grija de elementele cele mai sfinte din cort care slujeau la inchinare;
Descendentii lui Merarii – aveau in grija curtea cortului si tot ce se afla in ea;
In mod special, familia lui Aaron si descendentii lui au primit slujba de preoti. Nimeni din afara familiei nu avea voie sa faca aceasta slujba. Regulile de viata erau foarte dure in privinta lor, pana acolo ca nu putea nici macar sa isi planga mortii din familie decat daca erau rude de gradul 1. Si aceasta pentru ca preotul era un prototip al lui Isus Hristos – MARELE PREOT.
Chestiunea descendentilor lui Levi era asa de dura si importanta in ochii lui Dumnezeu incat Biblia afirma in Numeri 1:51, 3:10, 38 – “strainul care se va apropia sa fie pedepsit cu moartea”. Cuvantul „strain” nu are doar sensul ”din alt popor sau alta natiune” ci are si sensul de ”profan” adica nici macar din alta semintie sau familie. DOAR descendentii lui Levi se puteau atinge de lucrurile Cortului sau puteau sa faca slujba la Cort sau Templu.
Astfel, in acest context, este afirmata si alegerea evreilor ca popor sfant:
Deut. 7:6,8 – Căci tu eşti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului. […] Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurământul pe care l-a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v-a scos Domnul cu mâna Lui puternică şi v-a izbăvit din casa robiei, din mâna lui faraon, împăratul Egiptului.
Insa popor sfânt nu înseamnă doar curat spiritual ci înseamnă și pus deoparte. Dumnezeu i-a ales pe evrei și i-a pus deoparte dintre toate popoarele lumii cu un scop anume, acela de a implini legamatul cu Avraam – binecuvantarea tuturor natiunilor pamantului.
Legea ca acestia sa nu se casatoreasca in afara poporului erau stricte si clare, Deut. 7:1-11. Problema nu era doar religioasa, ci problema era si etnica, pentru ca evreii erau pus deoparte – iar alegerea lor pe baza de etnie era in stransa legatura cu viata lor religioasa. In vremea de atunci a te numi evreu era egal cu a fi slujitorul lui Dumnezeu. Cele doua nu se puteau delimita. Astfel ca etnia si religia mergeau impreuna. Se nasteau evrei si erau direct inchinati Domnului prin simpla nastere in cadrul poporului.
Daca problema era doar religioasa, de ce atunci Neemia au alungat impreuna cu femeile straine si pe copiii lor? De ce nu le-au alungat doar pe femei? Tocmai pentru ca etnia si religia mergeau impreuna. Sigur ca au fost si exceptii de la aceasta regula, si vedem chiar in genealogia lui Isus, insa acestea ne arata deshiderea lui Dumnezeu catre alte natiuni. Chestiunea insa nu era o regula. Regula era clara – nimeni din afara poporului nu putea sa fie numit evreu si slujitor al lui Dumnezeu decat prin nasterea din parinti evrei.
3. Conditia legamantului mozaic
Daca legamantul avraamic nu contine nici un fel de conditie, legamantul mozaic a fost conditionat de ascultarea si pazirea poruncilor. (o analiza mai detaliata gasiti aici ) Neimplinirea acestor conditii ducea automat la ruperea legamantului.
Exod 19:3-6 – Moise s-a suit la Dumnezeu. Şi Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: „Aşa să vorbeşti casei lui Iacov şi să spui copiilor lui Israel: „Aţi văzut ce am făcut Egiptului şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine.Acum, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.”
4. Promisiunea unui Nou Legamant
Profetii despre Vechiul Legamant si promisiunea unui Nou Legamant sunt multe in Biblie. O expresie des intalnita este „in ziua aceea”. Printre profetiilor acestui Nou Legamant, unul se distinge foarte clar:
Ieremia 31:31-33, Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou. Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână să-i scot din ţara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soţ asupra lor, zice Domnul. Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.
Implinirea acestui legamant este explicate in Evrei cap. 8
v. 7 afirma: În adevăr, dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, n-ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea.
Observati ca aici Dumnezeu face apel la legamantul mozaic si la conditiile legamantului, pe care le-au incalcat, astfel ca Dumnezeu promite un Nou Legamant – de data aceasta un legamant care va cere o schimbare interioara nu o conformare exterioara dupa niste porunci si legi – “Voi pune Legea Mea inauntrul lor.. “
(Aplicabilitatea acestui Nou Legamant la neamuri o voi discuta intr-o postare ulterioara.)
Concluzie
Pana acum am observat ca poporul a incalcat legamantul mozaic iar Dumnezeu promite un Nou Legamant cu casa lui Iuda si casa lui Israel, un legamant care va avea ca scop schimbarea interioara a omului si dragostea pentru Dumnezeu din inima.
De asemenea sa retinem ca legamantul avraamic nu a intrat in discutie pentru ca acesta este neconditionat. Voi trata si acest aspect in urmatoarea(le) postare(i).
Evreii si problema casatoriilor mixte
In acest articol voi prezenta cateva date si informatii care atesta ca problema casatoriilor mixte este si a fost mereu o chestiune fierbinte printre evrei.
Problema nu se pune daca aceste căsătorii mixte au existat de-a lungul timpului, pentru ca ele sunt un fapt cunoascut in comunitațile evreiești, ci problema se pune cum afecteaza ele aceste comunitati si cum trebuiesc tratate aceste cupluri împreună cu copiii lor. Pot fi tratați aceștia ca evrei? Puteti analiza modul in care unii rabini vad problema in prezent aici.
Iata si cateva statistici oficiale
La o analiza sumara a comunitatilor de evrei din lume gasim urmatoarele date:
SUA – cea mai mare comunitate de evrei – 6,5 mil. – 46%
Israel – 5 mil – 37 %
Europa – aprox. 1,6 mil – 12%
Restul lumii – aprox. 650.000 – 5 %
Numarul total de evrei la nivel mondial este de aprox. 13.3 mil.
Casatoria mixta este definita ca fiind casatoria dintre o femeie si un barbat, unul dintre ei fiind evreu iar celalat ne-evreu. Termenul folosit in limba engleza este “intermarried”.
Federatia evreilor din America de Nord a publicat un studiu al populatiei evreiesti din SUA in anul 2000-2001;
Iata cateva date din studiu:
Daca pana in anul 1970 rata casatoriilor mixte intre evrei si ne-evrei era de 13%, intre 1996 – 2001 rata a ajus de 47%.
In acelasi raport se sustine ca unele studii, care au ananlizat situatia evreilor “nascuti evrei” si rata casatoriilor mixte a lor intre anii ’85-’90, aceasta se situeaza la 52% dintre ei. Folosind acelasi criteriu pentru perioda de dupa 1996 rata casatoriilor mixte ajunge la 53-54%.
Avem deasemena date statistice si natura casatoriilor mixte in jurul anului 1993 tot in America de Nord, aici.
In ce priveste celelalte regiuni de pe glob, avem deasemenea cateva date statistice cu privire la aceste casatorii mixte dintre evrei si ne-evrei:
Rusia – in 1996 procentul casatoriilor mixte era de 70% iar in Ucraina si Letonia 80%. – ceea ce inseamna ca istoria casatoriilor mixte este destul de veche in tarile fost-sovietice.
UK – intre 1970 – 1995 – s-a constata scaderea numarului de evrei datorita natalitatii mici si a numarului mare de casatorii mixte
Germania – cand Hitler a venit la putere in Germania traiau aproximativ 500.000 de evrei dintre care 350.000 au reusit sa se mute. Dupa razboi au mai ramas in jur de 16-17.000, iar rata casatoriilor mixte era in jur de 50 %, copiii lor fiind crescuti ca ne-evrei.
Australia – studiu 1996 – 2001 – rata casatoriilor mixte se cuprinde intre 22 – 40 %, depinzand de grupele de varsta.
Franta – ani 1950 – rata casatoriilor mixte – 16.1 %, pana in 1965 rata a crescut la 25.4% iar intre 1966-1975 – 49%.
Avem deasemenea si informatii din perioade mai vechi, dupa cum urmeaza:
Intre 1776-1840 – este estimata o rata de 28,7 % a casatoriilor mixte intre evreii din America de Nord
Natura casatoriilor mixte in cadrul comunitatilor de evrei nu este deloc bine vazuta de evreii ortodocsi si rabini. Multi rabini refuza sa oficieze astfel de casatorii. Studiile au arata ca acest tip de casatorii poate duce in timp la segregarea si eventual disparitia comunitatilor de evrei daca rata de incidență continuă să crească. http://en.wikipedia.org/wiki/Interfaith_marriage_in_Judaism
Unii au numit acest proces „holocaustul tacut”. http://en.wikipedia.org/wiki/Silent_Holocaust
Un alt studiu independent, dar recunoscut oficial de comunitatile evreiesti din SUA si publicat in 1990, punea urmatoarea intrebare evreilor: “Va fi nepotul tau evreu?”
http://www.simpletoremember.com/articles/a/WillYourGrandchildrenBeJews#_ftn1
Concluzie
Datele statistice prezentate arata expunerea comunitatilor de evrei la casatoriile mixte, asa cum am afirmat aici si aici, iar impreuna cu imprastierea lor printre natiuni, acestea au dus la pierderea liniile genealogice ale evreilor, nu numai din punct de vedere al semintiilor ci si ca apartenenta in cadrul comunitatii. In prezent aceasta apartenenta la poporul evreu este acceptata de rabini si prin acceptarea iudaismului de catre ne-evrei sau copii nascuti in familii mixte dar educati in iudaism.
Se poate observa si faptul ca in Europa rata casatoriilor mixte a fost mai acuta si mai mare decat in America de Nord, ceea ce este important in conditiile in care cei mai multi evrei care s-au mutat in Israel, dupa infiintarea lui in 1948, sunt proveniti din Europa.
In prezent se fac incercari de aflare, macar partial, a genealogiilor, insa lipsa inregistrarilor istorice este acuta. Chiar daca se poate ajunge cu cercetarea in perioade de pana in jurul anului 1700 d.H. sau mai mult, totusi este extreme de dificil, chiar imposibil, gasirea firului pana in antichitate.
De asemenea se fac incercari pe baza de ADN, insa nici un ADN din prezent nu se poate compara cu o mostra prelevata macar cu 1000 de ani in urma. Se pot face presupuneri si se pot lansa ipoteze, insa stiintific este aproape imposibil de stabilit aceste linii genealogice in acest mod.
Importanta acestui fapt ne va ajuta sa intelegem si sa privim mai usor in istoria antica a lui Israel, sa tratam subiectul preotiei aaronice, modul in care aceasta este privita acum in Noul Testament cat si relatia poporului evreu cu si in Noul Legamant.
(va urma)
Bibliografie online
http://www.simpletoremember.com/vitals/world-jewish-population.htm
http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?letter=I&artid=163
http://www.jcpa.org/cjc/cjc-freedman-f05.htm
http://bjpa.org/Publications/downloadPublication.cfm?PublicationID=3950
http://www.jewishfederations.org/local_includes/downloads/4606.pdf
http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/patrilineal1.html
http://www.policyarchive.org/handle/10207/bitstreams/10219.pdf
http://www.policyarchive.org/handle/10207/bitstreams/17829.pdf
http://www.policyarchive.org/handle/10207/bitstreams/10027.pdf
http://americanjewisharchives.org/journal/PDF/1967_19_02_00_stern.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Interfaith_marriage_in_Judaism
http://class.csueastbay.edu/anthropologymuseum/2006IA/DNA_PDFS/yDNA/Hammer1997.pdf
http://www.sciencenews.org/pages/pdfs/data/1998/154-14/15414-19.pdf
Bloguri si blogosloveala – cazul Vindecatorul
De curand am avut o incercare de dialog cu dl Rasvan Cristian pe blogul pastorului Cristian Ionescu, un dialog purtat pe tema evreilor.
Nu am avut nici o dorinta de a schimba replici dure cu dl Cristian, dar domnia sa m-a trecut in tabara tampitilor si de aceea m-am simtit dator sa dau un raspuns pe masura.
Regret ca sunt implicat intr-un asemenea dialog cu domnia sa tinand cont de faptul ca se numeste crestin nascut din nou. Daca lucrurile ar fi stat altfel as fi raspuns in aceeasi maniera, dar prefer sa ignor limbajul si stilul suburban deja cunoscute in blogosfera romaneasca.
Voi reda mai jos intreg comentariul pe care l-am trimis domniei sale si pe care il comenteaza intr-o postare separate:
Domnul Rasvan Cristian… tare mai credeti ca le stiti pe toate;
Am crezut de datoria mea sa dau un raspuns celui care mi se adreseaza in cadrul unor comentarii, dar observ ca nu se poate discuta cu dvs si nu sunteti dispus la un dialog normal pe anumite subiecte si idei; dvs oricum aveti raspuns la toate;
Cea mai buna atitudine cu oameni ca dvs este ignoranta.
Daca nu sunteti teolog atunci nu va mai dati cu parerea despre teologie; dati-va cu parerea despre medicina sau armata, pentru ca acolo sunt domeniile dvs.
Voi puncta insa cateva chestiuni ca sa nu raman dator:
- Nu sunteti atent la ce am scris: sunt intrebari si detalii pe care nu le luati in seama;
- Cuvantul rasa este folosit si de Enciclopedia Britanica cu referire la evrei, ca sa nu mai vorbim de expresiile cunoascute precum “rasa umana” “rasa alba sau neagra”, etc.
- Ar fi bine sa va mai documentati in ce priveste istoria veche a lui Israel si ce s-a intamplat in timpul robiei asiriene cand cele 10 semintii au fost imprastiate printre neamuri, iar cel mai important este ca nici nu s-au mai intors niciodata; faptul ca evreii trag jar pe turta lor si isi sustin “rasa” este de inteles, din moment ce au pierdut trenul in ce priveste acceptarea Adevaratului Mesia; ei au nevoie sa se convinga singuri ca Mesia inca nu a venit;
- In ce-l priveste pe Wurbrand, este dreptul lui sa-si laude poporul si natiunea, dar asta nu inseamna ca de-a lungul timpului, in jur de 2000 de ani, seminitia din care face el parte s-a pastrat fara casatorii mixte, insa istoria nu ne lasa sa credem acest lucru, ceea ce normal ca a dus la o diluare a radacinilor semitice ale evreilor de astazi. In consecinta ceea ce avem astazi nu mai reprezinta copiii celor din vechime;
Pavel afirma urmatoarele in Romani 2: 28,29 – Iudeu nu este acela care se arată pe din afară că este iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea care este pe din afară, în carne.
Ci iudeu este acela care este iudeu înăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.
Acum ca sa lamuresc anumite afirmatii din comentariul meu si al domniei sale:
- In primul rand nu am nici o legatura cu Romania Evanghelica si dl Alin Cristea; sunt tratat ca orice alt comentator din blogosfera romaneasca; nu sunt nici macar numit bloger de domnia sa– si probabil pe buna dreptate pentru ca nu ma consider nici eu bloger; sunt pur si simplu un consumator de blogosfera care incearca sa invete de cateva luni ce si cum sta treaba cu blogurile; din pacate mi se face greata pe zi ce trece citind si observand limbajul folosit in deja consacratul termen “mahalalele evanghelice”.
- Cuvantul rasă folosit pentru evrei este corect folosit de mine dupa cum definește si dex-ul: Rasa – grup etnic format pe un anumit teritoriu din cele mai vechi timpuri, unitar prin caractere ereditare comune (pigmentația pielii, forma capului, ochilor, nasului etc.). http://dexonline.ro/definitie/ras%C4%8
- Imi sustin afirmatia ca evreii au fost expusi de-a lungul timpului la casatoriile mixte care au dus la diluarea “sangelui” de evrei ca rasă semitică, iar un exemplu il avem chiar in Neemia 13.
Situatia a stat in felul urmator: cele 10 semintii ale lui Israel au fost deportate in Asiria in anul 740 i.d Hr. si nu s-au mai intors niciodata, iar cele doua semintii ramase– Iuda si Beniamin – au fost deportate in 586 i.d.H. si s-au intors in 538 i.d.H., dupa 70 de ani.
In Neemia 13, Neemia ca lider al natiunii are de luat o decizie grea de a alunga femeile care nu erau de origine evreiasca impreuna cu copiii lor facuti cu barbati evrei, iar acest lucru s-a intamplat dupa DOAR 70 de ani de robie; ce putem deci spune de o imprastiere, nu deportare, a natiunii timp de aprox. 2000 de ani ale celor doua semintii iar pentru cele 10 aprox 2700 de ani; concluzia se intelege de la sine. Exista insa si dovezi istorice in acesta privinta dar din pacate nu am materialele la indemana ca sa le pot cita.
http://en.wikipedia.org/wiki/Babylonian_captivity
http://en.wikipedia.org/wiki/Assyrian_captivity_of_Israel
2. Sustin ideea ca evreii nu trebuiesc tratati deiferiti de alte popoare din moment ce au incalcat legamantul si nu l-au acceptat pe adevaratul Mesia. Evreii trebuiesc tratati la fel ca orice alt popor din lumea aceasta in ce priveste Evanghelia si mantuirea lor. Ei sunt mantuiti si vor fi mantuiti doar daca il vor accepta pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal prin pocainta si credinta; nu va exista o mantuire colectiva pentru ca nu este posibila; Biblia sustine responsabilitatea individului in relatia cu Dumnezeu; restul este doar politica.
Ma opresc aici iar dl Rasvan Cristian ar trebui sa inteleaga ca exista mai multe tipuri de escatologie, nu doar dispensationalista, si ca exista si alte variante de a interpreta implinirea profetiilor in ce priveste viitorul lui Israel, iar una dintre acestea este inlocuirea poporului politic si fizic Israel cu Biserica, poporul spiritual a lui Dumnezeu, noul Israel, format din idivizi nascuti din nou si taiati imprejur cu inima.
Iata doar un pasaj care poate argument interpretarea de mai sus:
Efeseni 2:11-18
11 De aceea, voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur, şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului:
12 aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume.
13 Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.
14 Căci El este pacea noastră care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea,
15 şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace;
16 şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia.
17 El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă, celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape.
18 Căci, prin El, şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh.
19 Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu,
20 fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.
21 În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu sfânt în Domnul.
22 Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un locaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.
Argumente pentru aceasta interpretare sunt sigur ca veti gasi in multele carti scrise pe tema aceasta, dar nu cred ca doriti sa explorati asemenea subiecte; probabil ca este mai usor sa numiti ”tampiti” pe toti cei care nu sunt de acord cu dvs.
Ce sa facem, fiecare da ce are.
O mostra de teologie carismatica
De curand am dat peste o carte numita Diavolul in fata instantei scrisa de o anume Marjorie Cole, pe care am luat-o de pe site-ul Alfa-Omega TV Romania, care aduce in discutie cateva chestiuni teologice actuale. Dupa o cautare pe youtube a numelui autoarei am aflat ca aceasta sustine si seminarii in care explica principii de viata si metode de consiliere destinate acelora care trec prin diferite situatii in viata.
Problema mea nu este ca domnia sa ofera consultatii de consiliere, din moment ce este psiholog, ci problema mea este ca in loc sa ramana in patratica ei de psiholog a trecut si in barca teologilor ca sa-i invete pe acestia care anume este realitatea si activitatea diavolului, fara insa sa aibe macar o pregatire minima in ce priveste teologia.
Rasfoind deci cartea am constatat ca, desi este o carte care pretinde sa foloseasca Biblia pentru ceea ce carismaticii numesc “vindecare si eliberare” totusi cartea abunda in tot felul de imagini si argumente bazate pe presupuneri si anecdote iar textile biblice lipsesc cu desavarsire.
Iata o monstra de argumentare:
A-i ajuta pe aceşti oameni înseamnă a trece dincolo de limbajul teologic specializat şi de disputele inutile cu privire la imposibilitatea ca un creştin să aibă demoni. Am face bine să privim cu ochii larg deschişi la această situaţie. Care este diferenţa dacă activitatea demonică din viaţa noastră îşi manifestă prezenţa şi influenţa în interior prin atacuri de panică, fumat, printr-o tumoare cancerigenă sau prin auzirea vocilor, sau în exterior prin accidente, persecuţii sau prin ghinioane? (p.25)
Argumentele biblice care sa sustina astfel de idei nu aduce.
Observati ca autoarea, ca si reprezentat al teologiei carismatice, sustine ca activitatea deomonica sau posedarea se manifesta prin boli, dependente, auzirea vocilor – si chiar chiar ghinioane si accidente. Aici trebuie sa subliniez ca teologia carisamtica abunda in astfel de probleme legata de activitatea demonica iar argumentele sunt mai mult bazate pe presupuneri si istorioare nu Biblie.
Cartea ataca si crestinimul traditional afirmanad ca acesta nu are solutie la problemele oamenilor.
Răspunsurile binevoitoare şi încurajatoare de tipul „Dă-i problema ta lui Isus!” sau „Încrede-te doar în Dumnezeu!” nu vor avea efectul scontat. Pentru mulţi oameni, aceste cuvinte servesc doar scopurilor lui Satan de a-i condamna şi de a-i împinge mai adânc în deznădejde şi disperare, deoarece „deja au încercat asta.” În primul rând, cine sunt eu să pun sub semnul întrebării mântuirea acestor oameni?
Observati cum caracterizeaza intreaga crestinatate traditionala evanghelica ca si cum in orice biserica sau toti lucratorii crestini nu stiu decat sa arunce niste cuvinte unor oameni aflati in nevoie, nefiind in stare sa inteleaga prbleme complexe sau sa aibe raspunsuri ajutatoare.
Apoi imediat aduce in discutie problema mantuirii. Concluzia este ca nimeni nu are dreptul sa puna la indoiala mantuirea cuiva, indiferent de roadele si modul de viata.
Iata cum autoarea apoi se contrazice singura. Aduce in discutie din Matei 12:33 fraza “pomul se cunoaste dupa roadele lui” care nu este altceva decat un principiu de judecare a mantuirii cuiva, dat chiar de Domnul Isus insusi, dar cateva randuri mai sus autoarea sustine ca “Dumnezeu nu ne cheama sa judecam mantuirea altora” (p. 26).
Citind cartea, aceasta mi-a dat impresia unei autoarea care nu are habar de ce inseamna sa argumentezi biblic o doctrina, iar ceea ce face ea este de fapt este sa sustina niste idei carismatice fara sa foloseasca un studiu biblic adecvat, lucru de care ma indoiesc ca stie cum se face.
De fapt autoarea sustine ca aceste idei si principii le-a primit prin revelatie si nu prin studiu biblic, ceea ce este caracteristic miscarii carismatice. Iata ce afirma autoarea in prefata:
Pe măsură ce Duhul Sfânt îmi strecura o idee în inimă, îmi arăta şi principiile scripturale care o susţineau. Când aplicam aceste adevăruri la situaţii particulare, oamenii începeau să experimenteze libertatea. În final, diagrama strategiei lui Satan a fost suficient de completă pentru a forma un tot funcţional. Explicaţiile şi înţelegerea erau în consens cu Scripturile, iar rezultatele veneau în acord cu ceea ce se prevăzuse sau ce era de aşteptat. (Acesta este idealul pe care îl căutăm în orice cercetare ştiinţifică a unui experiment, unde rezultatele sunt în mod semnificativ corelate cu cauza identificată, suficient ca să putem prevedea rezultatele viitoare.) Nostim a fost că, deşi nu am pretins că aş fi teolog şi nici nu cunoşteam greaca sau ebraica, am fost încântată de logica de bun simţ a acestor explicaţii. (p.5)
Observati modul de formare a teologiei. Intai ideea si apoi cauta ceva din Biblie care sa semene cu ideea. Sustine apoi ca acesta este idealul in orice cercetare stiintifica. Probabil domnia sa nu stie ca descoperirile stintifice sunt PRECEDATE de studiu si munca intensa care in final duc la descoperirea unui principiu.
Rezulta deci ca singurele filtre al ideilor ei au fost logica si bunul simt.
Oare unde am fi ajuns daca si autorii Noului Testament ar fi facut la fel?
O voce super.. și o melodie pe măsură
Postez un youtube ( așa este moda 🙂 ) în care cumnatul meu, Narcis Fulgeanu, cântă o melodie extraordinară cu niște cuvinte care te cercetează; vocea de asemenea este remarcabilă.
Domnul să-l ajute că cânte in continuare! Să ne trăiești!
faceți va rog abstracție de decor și calitatea înregistrării facută într-un cort de evanghelizare in jud. Prahova, loc. Slon, în munți.
Predica lui Paul Washer – subtitrata
Am gasit in cele din urma predica lui Paul Washer – cu vizionari record – peste 2 mil, si cu subtritrare in limba română.
O postez iarași pentru cei care nu înțeleg engleza. Este formata din 6 parți.
Emanuel - un blog creștin 
Comentarii