O dilema etica – pot sa mint ca sa salvez o viata?

Vreau sa propun spre analiza o dilema etica. Ea se numeste in termeni tehnici – absolutism gradat si am intalnit-o la Norman Geisler in cartea Etica crestina, optiuni si consecinte, publicata de Societatea Biblica din Romania, Oradea, 2008. Aceast absolutism gradat presupune faptul ca legile morale pot fi gradate, unele mai mari si altele mai mici, iar in caz de conflict inevitabil intre ele, acest concept sustine respectarea legii mai mari.

Ideea este urmatoare: daca sunt intr-un conflict moral inevitabil, cum rezolv problema? Ex.: daca trebuie sa mint pentru a salva viata unui om, ce ar trebui sa fac? Daca nu pot sa ignor pur si simplu problema si trebuie sa aleg in acesta situatie, ce ar trebui sa fac?

Iata un exemplu dat de autor: in timpul celui de-al doilea razboi mondial, intr-un lagar de concentrare, au fost aduse aproximativ 3000 de femei evreice insarcinate. Problema era ca tortionarii le ardeau pe femeile insarcinate. In acel lagar era un medic care le-a ajutat pe aceste femei sa avorteze. Acum se pune problema etica. Este corect ce a facut doctorul? A omorat 3000 de suflete si a scapat alte 3000. Daca nu actiona, ar fi murit 6000 de suflete. Ce am fi decis noi? Avortul este un pacat, crima este un pacat dar si a lasa pe cineva sa moara este un pacat. Este un conflict moral major dus la extrem, dar cred ca majoritatea dintre noi ne-am gandit la asemenea situatii.

O situatie asemanatoare este urmatoarea: ce am decide noi daca sotia insarcinata este in pericol de moarte iar singura solutie de salvare este avortul? Legea permite in asemenea cazuri avortul, insa cum privim situatia din punct de vedere moral?

Un alt exemplu: daca sunt pus in situatia de a-mi apara familia in mod fizic, ce as face? Violenta este un pacat, dar si a nu purta de grija familiei mele este un pacat, acest lucru ducand pana la integritatea fizica. Deci ce ar trebui sa fac?

Voi incerca sa merg pe linia de argumentatie a lui Geisler. El porneste intai de la faptul ca aceste conflicte morale inevitabile exista si intr-un asemene caz un individ nu poate sa le respecte pe amandoua. Ca argumentatie biblica da cateva exemple: Avraam a fost pus in sitatia de a-si omora copilul, ca jertfa, desi era clar ca asa ceva nu se face, Samson a primit acceptul de a se sinucide, deci este un pacat; apoi avem exemplul moaselor evreiesti care au mintit pentru pentru a salva vieti, la fel si Rahav. Indiferent daca aveau dreptate sau nu sa minta, este importan ca a existat un conflict real si acestea au trebuie sa aleaga intre cele doua variante.

Cred ca in acest punct fiecare dintre noi este intr-o dilema etica. Daca esti o persoana care tine foarte mult la ascultarea si implinirea Cuvantului, aceasta dilema nu este una usoara. Am intalnit destui „credinciosi” care pot spune o minciuna foarte usor si care pot face smecherii si ilegalitati cu ochii inchisi, fara nici o problema. Insa am intalnit si oameni cu un cuget sensibil si o viata sfanta, care nu pot face orice, oricand si oricum. Pentru astfel de oameni, problema in cauza este una serioasa.

In astfel de conflicte morale, Geisler sustine ca omul credincios trebuie sa respecte legea morala mai mare. Iata doua exemple de gradare:

– dragostea de Dumnezeu inainte de dragostea pentru om – acest lucru va presupune uneori ascultarea de Dumnezeu in detrimentul ascultarii parintilor – desi ascultarea de parinti este o porunca, daca acestia indeamna la pacat, ei trebuie sa asculte de Dumnezeu intai; de asemenea ascultarea de Dumnezeu in detrimentul ascultarii de guvern, daca acesta cere incalcarea Cuvantului;

– mila inaintea veridicitatii – exista o porunca clara impotriva minciunii si nu avem nici un dubiu in privinta aceasta, insa se observa ca in privinta lui Rahav sau a moaselor evreice, Dumnezeu nu numai ca a aprobat fapta lor ci le-a si rasplatit. Geisel afirma urmatoarele:

Intra-adever, cei care spun ca omul nu trebuie sa minta pentru a salva o viata sunt inconsecventi, pentru ca atunci cand pleaca de acasa lasa luminile aprinse. Aceasta este o inselare intentionata pentru a-si salva proprietatea. De ce nu ar face acelasi lucru si pentru a salva o viata? Oare o viata nu este mai valoroasa decat o lampa? Oare oamenii nu sunt mai valorosi decat posesiunile? (Geilser, Etica…, p.133)

Mila voiesc si nu jerta, spune Domnul Isus in Matei 12:7.  Acest principiu cred ca se poate extinde mult mai mult. Ca si credinciosi suntem gata sa judecam imediat pe cineva sau sa punem la zid pe oricine greseste dar uitam de multe ori principiul MILEI. Sigur, mila nu poate fi o justificare pentru toleranta unor lucruri care se pot evita, ci mila trebuie sa fie regula atunci cand conflictul moral este inevitabil, si tocmai acest lucru il sublinaza Geisler. Nu oricand si nu oricum pot sa incalc o lege morala ci DOAR cand apare un conflict moral INEVITABIL. Altfel voi fi tras la raspundere de Dumnezeu. In acest context cred ca il putem intelege mai bine pe Wurbrand si a afirmatiilor lui referitoare la minciuna din inchisoare pentru a salva pe cineva.

Este o dilema etica la care cred ca multi s-au gandit. Acesta este, in mare, punctul de vedere a lui Geisler. Ce parere aveti?

Anunțuri

10 răspunsuri

  1. Exemplele date sunt din VT, consider ca nu sunt de urmat…

    daca imi aduci un exemplu dun NT, atunci iti dau dreptate!

    pana atunci nu!

    NU voi fi de acord cu un avort, chiar daca asta va duce la moarte! Poate de moarte nu sunt sigur ca Dumnezeu va ingadui asta, dar daca voi face avortul, sunt sigur ca il fac cu mana mea!

    Aceeasi solutie in toate asa-zisele situatii problematice!

  2. Cred ca cel rau indeamna pe om sa faca un pacat sub presiunea unei amenintari.

    Gen: „Daca nu o sa faci asta (adica un pacat), se VA intampla asta (un alt pacat, de data asta ipotetic!!!)

    sper ca m-am facut inteles!

  3. Da.. intradevar avortul este o problema in orice situatie. Ceea ce am scris este o argumentatie a lui Geisler. Nu luam o viata ca sa salvam o alta. Dar aici intrebarea se pune daca ai de ales. Pentru ca ideea este ca si copilul si mama vor muri. Problema este daca in acest caz alegi sa faci un avort, si sa moare doar o singura persoana. Sigur, poate fi mai usoara decizia daca persoana in cauza este credincioasa si are siguranta mantuirii. Dar daca nu are aceasta siguranta? Ca si credinciosi putem sa vedem lucrurile si din perspectiva spirituala.

    Apoi chestiunea cu exemplele din Vechiul sau din Noul Testament este subiectiva. Daca ne uitam la David si el a mintit de mai multe ori si nu a fost criticat; Moise de asemenea l-a mintit pe Faraon – spunandu-i ca vor sa mearga in pustie sa aduca jertfe lui Dumnezeu, si altii.
    In acest caz, ar trebui ca orice exemplu din Vechiul Testament sa fie pus la indoiala doar pentru faptul ca este din VT.
    Domnul Isus il da ca exemplu pe David in NT cand a luat painile din cortul intalnirii – re-stabilind in acest caz legea milei – Matei 12. Nimeni nu avea voie sa faca acest lucru, si totusi Dumnezeu ii permite lui David, ba il mai da si ca exemplu.

    Si apoi, de cand minciuna este mai rea decat un gand pacatos murdar? Ambele sunt condamnate. Cine calca o lege este vinovat de toate. Dar in acelasi timp Domnul Isus spune ca prima porunca este cea mai mare. Deci se pare ca exista o graduare si in Lege, desi noi evanghelicii nu prea vrem sa recunoastem.

    Ideea articolului este CONFLICTUL INEVITABIL MORAL. Nu alegerile noastre. Iar MILA este o lege care le poate anula pe altele in cazurile inevitabile. Dumneze ne spune – MILA voiesc, nu jertfa. Sa nu luam acest verset ca argument doar pentru ca este din VT? Atat Domnul Isus cat si apostolii s-au bazat doar pe VT. Abia generatie de dupa apostoli au inceput sa se bazeze si pe NT. De aceea, atat VT cat si NT trebuies luate ca intreg, cu exceptia ca VT trebuie interpretat in lumina NT, dar acest lucru nu anuleaza valoarea faptelor. Rahav face parte din genealogia Domnului Isus.
    Deci MILA SI INDURARE.

    1. Problema este ca un credincios adevarat niciodata nu va lasa o lumina aprinsa intr-o casa pt a parea ca este acasa!

      Deci autorul cartii la care te-ai referit se adreseaza unor oameni compromisi! Si asta denota ca intr-un fel si el apartine aceleiasi categorii!

      Si nu inteleg de ce, exemplele negative din VT sunt tratate astfel:
      – daca Dumnezeu nu a zis nimic, e de bine! Sunt sute de exemple in care Dumnezeu nu zice nimic, dar este clar ca nu s-a facut Voia Sa! Citeam de curand despre David si fuga lui la Achis! Nu il condamna Dumnezeu deloc! Dar e clar ca a facut o mare greseala!!!
      – Daca Dumnezeu „a acceptat”… De ce nu spunem: Dumnezeu a vrut sa il pedepseasca! A se vedea Samson.

      Dumnezeu se poate folosi de oameni necredinciosi care vor minti pentru a -i salva pe cei credinciosi! Insa NICIODATA nu va ingadui unui credincios sa minta, sau sa faca orice alt pacat pentru a salva o viata sau altceva de felul acesta!

      Personal asa traiesc si NICIODATA nu am facut altfel! Sigur, am spus un cuvant mare, ia-l doar ca principiu pe care il respect si nu am dat gres, si cred ca nici nu voi da!

      Adica nu exista o astfel de situatie de dilema in viata celui credincios!

      Exemplele date nu spun nimic: violenta familiei mele: unde scrie in Biblie ca apararea familiei in mod fizic este permisa? Este un pacat si nu il voi face! Daca Dl ingaduie sa se intample, Slava Lui! Eu trebuie sa am grija ca nu cumva sa fie un motiv intemeiat (in lumina Scripturii), sa dau ocazia printr-un pacat!

      Probabil ca vom discuta degeaba.

      Sa trecem la practica: in situatia de mai sus – cu apararea familie – ce ai alege?

      1. Din ce ai scris reiese ca tu sti DEJA cum trebuie sa se comporte un credincios in situatii limita.
        Un exemplu de situatie limita este la Iov, care si-a blestemat zilele, a inceput sa argumenteze cu Dumnezeu iar la un moment dat Dumnezeu a trebuit sa intervina in discutie si sa-l ajute pe Iov sa inteleaga ca EL este suveran si face tot ce vrea, si totusi in aceasta situatie Dumnezeu afirma ca Iov nu a gresti cu nimic. Situatiile limita sunt judecate altfel de Dumnezeu si aceasta se vede in multe exemple biblice.
        De aceea iarasi subliniez ca aici este vorba de situatii limita si conflicte morale INEVITABILE in situatii limita.
        Prin afirmatiile tale tu arati ca ai, teoretic optiunile insa, in acelasi timp, faci niste afirmatii GENERALE teoretice – ex – Dumnezeu nu va ingadui niciodata…. – de unde sti tu acest lucru? Poti tu sa patrunzi gandul lui Dumnezeu? Cat sunt de sus cerurile fata de pamant, asa sunt de sus gandurile Mele de gandurile voastre, spune Dumnezeu.
        Cati credinciosi nu au fost pusi in situatii limita in timpul persecutiei sau comunismului sa isi tradeze fratii si erau batuti pana faceau pe ei? Ce ii poti spune unui asemenea om care a mintit sau a indus in eroare autoritatile ca sa scape pielea unui alt frate sau a familie lui?
        Faptul ca tu nu ai fost pus in situatii de conflict moral inevitabil nu inseamna ca ele nu exista in viata copiilor lui Dumnezeu. Sunt atatea fete credincioase, sfinte, pure, care au fost violate si batjocorite in feluri pe care poate nu ni le putem imagina in inchisorile comuniste din Rusia, China, sau tarile arabe, care au refuzat sa isi tradeze fratii sau familiile, iar apoi vorbeste-i unei asemenea fete ca Dumnezeu nu va ingadui NICIODATA cutare sau cutare lucru.
        De asemenea judeci autorul cartii fara sa il citesti. Ceea ce eu am scris este doar o mica parte dintr-o carte cu peste 300 de pag si diverse subiecte de etica crestina.
        Subliniez ca nu sunt adeptul lozincii „scopul scuza mijloacele”. Nu o sa ma apuc acum sa curvesc sau sa ucid pentru a salva o viata. Dar, am inteles ca exista situatii in care MILA primeaza. Iarasi subliniez ca exista o gradare a legilor si pacatelor, o gradare observata chiar in cuvintele Domnului Isus.

        Acum referitor la violenta: Vrei sa imi spui ca daca familia ta este atacata fizic nu vei interveni sa o aperi? Vorbim aici de situatii extreme. Dumneze in mila Lui ne poate pazi, sunt sigur de asta. Nu stiu ce vei face tu, dar eu cu siguranta nu voi permite nimanui ca in prezenta mea sa imi brutalizeze copiii sau sotia si voi face tot ce tine de mine sa le pastrez integritatea fizica.
        Nu vorbesc aici de a lovi pe cineva, de a ma implica in violenta, ci de aparare a integritatii fizice a familiei mele, atunci cand eu sunt de fata. Nu voi apela niciodata la violenta pentru razbunare, sau pentru a cauza durere.
        Daca nu as facea acest lucru, cum pot sa implinesc legea MILEI sau sa-mi arat dragostea fata de familia mea? Pot sa imi dau trupul sa fie ars, daca nu am dragoste sunt o arama sunatoare – 1 Cor. 13.
        Biblia afirma ca „cine nu se ingrijeste de ai lui, este mai rau ca un necredincios”. 1 Tim. 5:8

        iti recomand sa iei cartea si sa analizezi diverse aspecte ale eticii crestine din perspectiva autorului – Norman Geisler – un autor respectat in lumea crestina.
        in rest, toate cele bune

  4. Situatie limita in cazul nostru inteleg asa: O situatie care te aduce in clipa de a alege intre a face un pacat sau altul, corect?

    Bun, in ce situatie limita a fost pus Iov???

    In ce situatie limita au fost puse fetele acelea??? Au de ales intre pacat (tradare) si fericire personala (sa nu fie batute)! Deci iese din sfera discutiei!

    Nu am spus ca Dumnezeu nu va ingadui niciodata, la modul general! Ci ca Dumnezeu NU NE VA INDEMNA LA PACAT! E alegerea noastra, dar El nu e de acord cu asta NICIODATA! Sper ca m-am facut explicit! Cum ar fi ca Dumnezeu sa fie de acord cu un pacat… Imposibil! Repet, eu asa il cunosc pe Dumnezeu! Daca il cunosti astfel, nu mai are rost sa discutam!

    Exemplul acela din carte este un motiv suficient pentru a nu o citi!

    Iar cu exemplul practic ai cazut in propria cursa! Cum iti manifesti MILA (repet MILA – mila voiesc si nu jertfe!), fata de acei oameni batandu-i???

    Si ma amuza cum interpretezi Biblia. Ar fi trebuit sa stii ca trebuie sa te uiti in context! Acolo e vorba despre ingrijire ca sustinere financiara nu ca aparare! Niciodata nu suntem chemati la asa ceva, indiferent de imprejurari!

    Da-mi un exemplu pe care il consideri o dilema, si iti voi demonstra ca nu este nici o dilema!

    Reiterez: Este o inselatorie a celui rau in a te indemna sa faci un pacat, punandu-ti in fata ideea ca… nu ai de ales, mai mult: faci un bine!! Trebuie sa faci asta!

    Extrema cealalta este foarte bine inradacinata in ortodoxism: ceva de genul, dintre 2 pacate, il faci pe cel mai mic!

    Cel putin eu asa percep!

    Sigur, putem avea pareri diferite, dar eu asa am inteles Biblia.

    O zi binecuvantata!

    1. domnul RAZVANUS… fiti putin atent la discutie; ideea este de conflict moral INEVITABIL…nu de ce face sau nu face Dumnezeu;
      Faptul ca va legati de 3 randuri scrise de mine ca sa catalogati o carte denota celu putin aroganta ca deja siti cine si ce scrie in ea fara sa o analizati, in conditiile in care autorul este respectat in lumea evanghelica iar cartea este manual de etica in scolile teologice atat din Romania cat si din orice alta scoala teologica serioasa din lumea asta.

      amuzamentul dvs viza-vis de modul meu de interpretare sau mai degraba folosire a unei fraze biblice imi demonstreaza ca nu ati prins nici ideea si nici spiritul discutiei
      nu va voi da nici un exemplu de dilema din moment ce dvs DEJA aveti raspunsurile fara ca macar sa intelegeti intrebarile;

      Se pare ca pentru dvs este mai important sa va pastrati o doctrina legalista decat sa aparati un om; eu nu am vorbit de bataie ci de aparare; este o diferenta intre a-mi apara sotia sau copiii si a bate pe cineva;

  5. Incerc sa intervin si eu pe aici desi pozitia mea cred ca este cunoscuta de pe blogul domnului Marius Cruceru la postarile despre minciuna. Totusi fac o mica incercare… poate va fi utila cuiva.

    Mai intai am o observatie asupra premiselor: caror oameni se adreseaza dilema? Pentru ca aici este o mare problema… de fapt marea problema… 😦 Din principiu ajungi in asemenea conflicte morale dupa ce nu ai rezolvat alte conflicte mai mici (aparent)… Este oarecum asemanator cu startul la o cursa de formula 1 : daca te califici cu un timp bun vei incepe dintr-o pozitie mai avantajoasa. Deci daca respectivii oameni sunt crestini ar trebui ca in perioadele linistite sa incerce sa fie apropiati cat mai mult de Dumnezeu si cand vor avea asemenea examene le va fi mai usor, poate chiar ca nu vor ajunge in asemenea situati limita…

    Alt avantaj daca sunt foarte apropiati de Dumnezeu este ca El le poate oferi solutii in caz de examen, fie sa se sacrifice pe ei, fie sa ii izbaveasca mai mult sau mai putin miraculos… Aceasta in functie de planul pe care Dumnezeu il are pentru ei: sa moara sau sa traiasca. Ca si plecarea prin moarte are rosturile ei, pe de-o parte si pe de alta daca Dumnezeu vrea sa sa traiesti nu va va pazi El? El domneste asupra pamantului si nici macar un fir de par nu iti va cadea daca El nu va accepta aceasta… Poate mobiliza armate de ingeri sa te apere DACA TE INCREZI IN EL SI IL ASCULTI: Psalmul 18, 91, etc…

    Si chiar credeti ca va veti scapa viata cuiva daca Dumnezeu a decis altfel? Poate o vreme scurta, doar ca sa o piarda definitiv si chiar si dumneavoastra sa fiti compromis din punctul Lui de vedere…
    Cei care au mintit in Vechiul Testament au facut-o pentru ca nu au putut mai mult. Ar fi cazul ca si crestin sa fim in stare de mai mult! Sa ne incredem in Dumnezeusi sa Il ascultam si daca El va considera ca mai merita sa fim pe pamant vom fi, daca nu Faca-se voia Lui! Voia Lui perfecta si planul lui maret sa se faca!

    Oricum personal nu mi-as gasi scuze daca as cadea intr-o asemenea dilema si as pacatui… 😦 Nu sunt perfect dar imi dau silintele sa ajung cat mai aproape. Nu este meritul meu pentru ca recunosc protectia Divina in foarte multe privinte! Laudat fie Domnul Dumnezeu! Este si foarte adevarat ca uneori cunosc suferinta… Dar Dumnezeu este drept! Multe suferinte au fost pentru ca si eu la randul meu am facut pe altii sa sufere… 😦 Si DA Dumnezeu a fost drept cu mine! Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte…

  6. la faza cu femeile însărcinate e ca în cazul lui Saul din VT. Știa că va fi omorât dar a preferat să îl ucidă cineva din tabăra sa. De ce Domnul Isus n-a procedat la fel ? Pentru că Scriptura nu ne învață asta, spune că este mai greu pentru însărcinate (luca21.23) dar nu sunt îndreptățite să își omoare pruncul în orice stadiu va fi, nici chiar să își sfârșească mai repede chinul sinucigându-se. Să ne ducem lupta până la capăt oricât de grea va fi. Căci dacă nu am luptat până la sânge împotriva păcatului nu am luptat destul. (evrei12.4) Nu e o frază morală: îi ucid eu cu mâna mea pentru că oricum vor muri. La fel a așteptat Agar în Genesa 21:16 moartea fiului ei iar Dumnezeu a intervenit. Nici unul din martiri nu și-a ușurat moartea din contră Isus a refuzat anestezicul/narcoticul pentru ușurarea suferinței in Matei 27.34 dorind sa fie pe deplin constient in fata mortii. E o invatatura pentru noi.

  7. Asa cum am scris in articol, consider si avortul, si sinuciderea pacate dar si pasivitatea in fata suferintei un pacat. Cred ca fiecaruia i se va da in momentul incercarii intelepciune de la Dumnezeu, daca o va cere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: