Arhive lunare: Februarie 2011

Chemarea la credinta in rugaciune

Ma simpt dator sa vin cu cateva explicatii fata de articolul precedent despre chemarea la rugaciune nationala. Asa cum am afirmat, problema pe care o vad este modul in care este tratata rugaciunea, de multe ori cu superficialitate si cred ca toti avem astfel de momente. Adresez deci ceea ce scriu cu precadere propriei persoane, pentru simplul fapt ca de multe ori esuez in modul in care ma rog.

Revenind insa la problema rugaciunii nationale,  as propune pentru Romania nu o zi, ci o saptamana de post si rugaciune la care as participa bucuros, daca subiectele de rugaciune ar fi probleme specifice, ar fi exacte, concise, clare, biblice si cu posibilitatea de a astepta un raspuns direct din partea lui Dumnezeu prin rezolvarea lor. Este un act de credinta sa asteptam raspuns, insa tocmai acest lucru este cel mai greu din partea noastra. Este usor sa ne rugam pentru ceva general, pentru ca acest lucru nu cere de la noi credinta care asteapta sa vada si rezultatele, rezultate care uneori sau de multe ori se lasa asteptate.

Sa luam un exemplu. Iata cum ne rugam adesea: Doamne, te rog pentru „cutare” si pentru „cutare” si „cutarica”, etc. Problema este ce anume ne rugam pentru persoanele respective? Ce anume vrem ca Dumnezeu sa faca? Ce anume dorim sa se intample in viata persoanelor respective? Ce probleme dorim ca Dumnezeu sa rezolve?

Haideti sa facem un exercitiu de imaginatie.

Sa presupunem ca la un moment dat ni se permite sa avem o audienta la presedinte, si ca putem sa ii aducem la cunoastinta cateva probleme pe care el sa le rezolve. Ne-am duce cumva cu probleme de genul „stiti – trebuie sa faceti ceva pentru saracii din tara, sau – spitalele nu au medicamente, sau – scolile din tara au nevoi de fonduri”, etc. Acestea nu sunt decat probleme cu care are de-a face in fiecare zi. Nu are nevoie de noi sa venim si sa ii reamintim care sunt atributiunile de serviciu ale unui presedinte. Daca vrem intradevar sa rezolvam probleme, este nevoie sa venim cu o lista specifica. Sotul meu este bolnav si avem nevoie de suma asta ca sa rezolvam problema, unchiul este paralizat si are nevoie de un scaun cu rotile, prietenul meu nu are unde sa stea si are nevoie de o casa, etc, etc.

Observati diferenta?

Acelasi lucru este si in cazul rugaciunii. Este necesar sa aducem inaintea lui Dumnezeu cereri specifice, clare, care sa fie rezolvate de Dumnezeu in dreptul nostru. Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, spune Domnul Isus, deci o rugaciune ca Dumnezeu sa se ingrijeasca de toti saracii din tara, adica rugaciuni generale si atotcuprinzatoare nu pot fi ascultata. Dumnezeu nu are nevoie sa ii aducem aminte de problemele intregului glob pamantesc. Ideea rugaciunii este intai de toate modul in care noi, ca indivizi, persoane individuale,  ne raportam cu Dumnezeu. El vrea ca prin rugaciunile noastre sa il cunoastem mai bine, pe El si puterea Lui, deci vrea ca El sa raspunda rugaciunilor intr-un mod specific. Tocmai de aceea nu am fost de acord cu modul in care este propusa aceasta zi de rugaciune nationala pentru Romania. In acest context intra si lanturile de rugaciune internationale, ziua mondiala de rugaciune, si alte asemenea chemari la rugaciune, atat de generale si nespecifice. Pe langa problema tipului de cereri pe care am semnalat-o, acestea mai au in spate si o teologie subreda, pe care nu o voi discuta acum.

Insa apare o problema. Nu ne-a spus Domnul ca cine cere capata? Si totusi multe din rugaciunile noastre nu primesc raspuns. Care ar fi cauzele?

Desi pot fi multe, cateva cauze se pot sublinia.

1. Pacatul. Un om care are pacat in viata nu poate sa astepte ca Dumnezeu sa ii raspunda la rugaciuni. Daca insa acest lucru se intampla este doar mila lui Dumnezeu, nicidecum un merit sau o obligatie din partea Lui.

„..nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi -L împiedecă să v’asculte„. (Isaia 59:2)

2. Cereri gresite.

Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi, şi vă luptaţi; şi nu aveţi, pentrucă nu cereţi. 3 Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentrucă cereţi rău, cu gînd să risipiţi în plăcerile voastre. (Iacov 4:2-3)

3. Prioritati si modalitati gresite de rugaciune.

Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. 8 Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să -I cereţi voi. (Mat 6:7-8 )    Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Mat 6:33)

4. Probleme in relatiile de familie. Versetul se aplica si sotiilor, nu numai sotilor.

Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rîndul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre. (1Petru 3:7)

5. Neiertarea

Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. (Mat 6:14-15)

6. Lipsa staruintei. Daca credem ca am indepartat orice piedica din calea rugaciunii, si ceea ce cerem este dupa voia lui Dumnezeu, si totusi rugaciunile noastre nu primesc inca raspuns, solutia este una singura – staruinta in rugaciune.

Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, cari strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei? (Luca 18:7)

7. Implinirea Cuvantului lui Dumnezeu. Multi cred ca Dumnezeu a promis ca raspunde oricarei rugaciuni. Nu, El a promis ca raspunde rugaciunilor in anumite conditii, iar cea mai importanta conditie este implinirea Cuvantului. Este deci nevoie de o cunostere profunda a Cuvantului si o implinire zilnica pentru ca Dumnezeu sa ne asculte rugaciunile.

Dacă rămîneţi în Mine, şi dacă rămîn în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da. (Ioan 15:7)

Acestea sunt doar cateva aspecte. Mai sunt si alte piedici in calea rugaciunii pe care ar trebui sa le cautam in Scriptura daca dorim ca Dumnezeu sa ne asculte. Normal ar fi ca fiecare credincios sa doreasca raspunsuri din partea lui Dumnezeu. Dar intrebarea Domnului Isus se pare ca este foarte actuala: Cand va veni Fiul Omului va gasi El credinta pe pamant? Luca 18:8. Aceasta intrebare este pusa tocmai in contextul rugaciunii. Credinta in rugaciune cere ca lucrul pentru care ne rugam sa fie atat de concret incat sa aibe ca urmare un raspuns clar din partea lui Dumnezeu. Aceasta inseamna mai mult ca orice responsabilitate pentru ceea ce cerem si pentru modul in care ne rugam.

Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută. (Evrei 11:6)

Nu pot decat sa spun DOAMNE AJUTA.

Pentru mai multe detalii despre rugaciune, cititi si cartea Puterea rugaciunii si rugaciunea cu putere de R.A. Torrey, aparuta la editura Perla Suferintei, Suceava, 2007 –  http://www.perlasuferintei.ro/ . Multe dintre gandurile de mai sus sunt preluate din aceasta carte.

Anunțuri

Zi de rugaciune pentru Romania????

Am gasit si eu o stire publicata pe  http://evenimentcrestin.blogspot.com/ despre organizarea unei zilei de rugaciune pentru Romania pe 27 februarie 2011. Nimic deosebit pana aici. De cativa ani se tot organizeaza astfel de zile in Romania. Este benefic si corect biblic sa avem astfel de zile.

Insa eu am o problema datorita scopului acestora. De cand se tot promoveaza asemenea zile, cu foarte putine am fost de acord. De regula ni se spune ca trebuie sa ne rugam, dar PENTRU CE  ANUME?  Da, ni se dau si cateva motive principale, dar sunt ele realiste si realizabile? Mai mult, sunt ele biblice?

Va propun sa le analizam putin.

Iata ce motive principale ni se dau pe blogul mai sus amintit, pentru ziua de duminica, 27 februarie 2011:

Romania sa devina o tara crestina, nu doar sa se declare. Romania sa Il recunoasca pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal. Presedintele tarii – sa fie si un om al lui Dumnezeu. Guvernul – sa fie o institutie care sa se bazeze pe Biblie in luare deciziilor. In Parlament, Adevarul si Dreptatea sa se distinga zilnic. Prefecturile tarii sa oranduiasca lucrurile conform Bibliei. Primariile sa fie locuri in care Dumnzeu sa nu fie facut de rusine. Pastorii, preotii, prezbiterii si alti slujitori sa fie oameni calauziti de Dumnezeu. Bisericile sa traiasca in Adevarul Bibliei. Sa se marturisim pacatele personale. Sa marturisim pacatele natiunii si sa cerem Vindecare. Romania sa aiba o presa curata. Invatamantul sa fie la inaltimea cuvenita. Economia tarii sa fie in crestere, bazata si pe morala crestina.”

In primul rand ni se vorbeste de Romania nu de romani, ca persoane. Romania, ca entitate politica nu poate sa Il recunoasca pe Hristos ca Mantuitor. Probabil ca se refera la oamenii din Romania, dar formularea este ambigua si generala, si nu poate avea rezultate.

Guvernul sa se bazeze pe Biblie in luarea deciziilor? Sa fim seriosi. Aceasta ideea este o iluzie. Pentru a se putea realiza acest lucru, este nevoie ca toti sau majoritatea ministrilor, in frunte cu premierul, sa studieze Biblia si sa o cunoasca foarte bine. Pentru ca un credincios serios sa ajunga macar ministru, nu prim-ministru, trebuie sa faca parte dintr-un partid politic, sa aibe un minim de capital de imagine si suport din partea partidului. O alta varianta ar fi ca staful ministrilor sa fie format din oameni credinciosi dedicati implinirii Cuvantului. Cati astfel de oameni sunt implicati in sistemul din Romania? Intreb deci, este realizabila aceasta rugaciune in momentul de fata?

Prefecturile tarii sa oranduiasca lucrurile conform Bibliei. Ce inseamna asta? Se face cumva o referire la modul de organizare din Vechiul Testament, asa cum aud pe multi ca ar trebui sa fie lucrurile? Pai atunci hai sa ne intoarcem la modelul legilor civile si penale din antichitate, sa avem si noi sarbatoarea corturilor, pentru cei care ucid „din culpa”, sa oferim posibilitatea sa isi gaseasca un oras unde sa se refugize ca sa nu fie omorati si ei, sa ne construim case cu acoperisuri plate, sa nu se mai fabrice imbracaminte din doua feluri de materiale, iar violatorul unei fete virgine sa fie obligat sa o ia de nevasta. Sigur prefecturile se ocupa de organizarea zonala, insa care ar fi principiile „biblice” dupa care ar trebui sa functioneze?

In Parlament, Adevarul si Dreptatea sa se distinga zilnic. Cum adica sa se distinga Adevarul? In Parlament nu se dezbate Adevarul, ci proiecte si legi. Adevarul in sens filozofic se dezbate in institutii de invatamant iar adevarul in sens civil si juridic se dezbate si trebuie sa se distinga zilnic in tribunale. Iarasi avem o formulare care ne lasa in ceata.

Se face si o referire la pastori, preoti, prezbiteri – un ecumenism nedefinit. Este biblica formularea?

Sa marturisim pacatele natiunii si sa cerem Vindecare. Aceasta este o formulare carsimatica si atat de generala ca nu inteleg ce vrea sa spuna. Ce pacate ale natiunii trebuiesc marturisite si suntem toti parte? Sunt de acord ca ele exista dar mai exact la ce sa ne referim? Coruptie, plagiat, hotie, violenta,  mandrie, piraterie ????????????  Sau ne referim la istorie????  Cerem vindecarea cui? A natiunii?? ILUZII….

Una dintre cele mai simpatice este ca Romania sa aibe o presa curata. Cred ca aici trebuie sa ne rugam pentru disparitia presei, pentru ca doar asa poate fi curata de tot. ILUZII SI POVESTI.

Impresia mea este ca aceasta zi de rugaciune a fost organizat doar de dragul a se organiza ceva, nu pentru un scop precis. Nu ni se ofera nimic concret si realizabil pentru care sa ne rugam.

Propun mai joc cateva subiecte de rugaciune, actuale pentru Romania in aceasta perioada:

1. Nominalizarea viitorului premier.

2. Problema adoptarii Codului Muncii.

3. Integritatea DNA pentru a putea face fata nivelului de coruptie din vamile romanesti.

4. Problema integrarii Romaniei in spatiul Schengen.

5. Scumpirea benzinei si motorinei.

6. Ca Dumnezeu sa dea un duh de cercetare peste bisericile locale evanghelice din Romania.

7. Iesirea Romaniei din recesiune economica.

Cu siguranta ca sunt mult mai multe subiecte de rugaciune, si mult mai precise.  Insa ele trebuiesc sa fie realizabile, biblice si sub indemnul Duhul Sfant. Altfel, totul este o pierdere de timp.

Domnul sa ne dea intelepciune si in aceasta privinta.

Ray si Miley Cyrus sau cum sa nu fie o familie

Recent, Mr. Ray Cyrus, tatal celebrei Miley Cyrus alias „Hannah Montana” a dat un interviu revistei americane GQ in care a vorbit si despre relatia cu celebra lui fata, care este iarasi implincata intr-un scanadal legat de pretrecerea ei la implinirea varstei de 18 ani. Acest scandal este legat de faptul ca a fost filmata in timp ce fuma ceea ce parea a fi droguri.

Ray Cyrus a fost intrebat de ce nu a participat la aceasta petrecere. Raspunsul a fost ca petrecerea a fost organizata intr-un bar unde varsta minima legala este 21 de ani si nu 18 ani, iar acest lucru este gresit.

Insa consider ca atitudinea a venit prea tarziu. A spune ce este gresit unei fete care isi serbeaza ziua de 18 ani intre atatia oameni si celebritati  este ca „nuca in perete”. Trebuia spus mult mai devreme nu acum cand lucrurile au scapt de sub control. Chiar el afirma acum ca  nu isi mai poate controla fiica.

Apoi cand a fost intrebat de serialul „Hannah  Montana” de asemenea a afirmat ca „probabil serialul a unit familii, insa cu exceptia uneia” cu referire la familia lui. Ray sustine ca serialul i-a distrus familia, si tinand cont si de divortul de sotia lui, acest lucru ne face cu atat mai mult sa ii dam dreptate. Daca tinem cont si de alte scandaluri legata de Miley Cyrus, atunci cu siguranta ajungem la aceeasi concluzie.

Insa ceea ce am remarcat citind interviul este ca desi acesta se plange ca nu mai poate sa isi controleze fata si ca nu ii mai poate fi parinte, in acelasi timp insa cauta faima si bani, motive care de fapt l-au adus in aceasta situatie. Acesta este un alt exemplu al distrugerii cauzate de iluzia Holywood. Situatia in care se gaseste Ray Cyrus nu are decat o cauza – decizii gresite bazate pe scopuri gresite. Scopurile gresite aduc rezultate gresite.

Cine seamana vant va secera furtuna spune Domnul in Osea 8:7.

Asadar, care este scopul suprem al familiei noastre? Am intalnit familii care isi doresc pentru copiii lor in primul rand scoala, educatie, faima, sport, bani, mai putin sfintenie si mantuire. Ne dorim intai pentru copiii nostri mantuire si o viata spirituala sanatoasa sau ne dorim mai mult lucrurile de aici decat cele de sus? Exemplul lui Ray Cyrus este graitor. Ce si-a dorit aceea a capatat. A dorit faima pentru familia lui, o are; a dorit bani, ii are; a dorit proprietati, bunuri, lucruri, le are; DAR CU CE PRET? Interviul il puteti citi la adresa :

http://www.gq.com/entertainment/celebrities/201103/billy-ray-cyrus-mr-hannah-montana-miley?currentPage=1

Imi aduc aminte ca la un moment dat, cand eram prin clasa a 7-a, a 8-a, jucam foarte bine fotbal. Eram foarte talentat si mai multi m-au sfatuit sa urmez cariera sportiva. Printre acestia a fost un antrenor care m-a dorit la echipa lui, a fost un unchi care avea relatii si care ma putea duce la echipe cunoascute si care mi-a propus acest lucru, insa parintii mei s-au opus. Au spus ca nu este locul meu in anturajul fotbalului. La vremea respectiva am fost extrem de suparat. Acum privesc in urma si imi dau seama ca a fost una dintre cele mai bune decizii pentru mine.

Intrebarea pe care o lansez acum este urmatoarea: este corect sa fim mai mult prieteni ai copiilor nostrii sau mai mult parintii lor care sunt gata sa i-a decizii nepopulare pentru ei, dar corecte pentru binele lor vesnic?  Cum ar trebuie sa ne perceapa copiii nostrii?

Crestinismul nordic europenizat

Analizand modul in care crestinii evanghelici vad problema mantuirii in bisericile din tarile nordice, respectiv Norvegia, m-am cutremurat sa vad modul superficial in care aceasta este tratata.Biserica Baptisa Bergen

Ceea ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul ca in general teologia mantuirii este despartita de teologia unei vieti traite in sfintenie. Multi norvegieni care merg la biserica au un limbaj evanghelic, vorbesc despre mantuire sau salvare, insa discutia despre sfintenie este dificila, si se invarte in jurul dragostei lui Dumnezeu in loc sa fie centrata pe sfinteniei Lui. Astfel, Dumnezeu este dragoste, este bun, ne iarta, indiferent de ceea ce facem noi. Ideea cea mai raspandita este ca Isus a murit in locul noastru, a trait o viata sfanta, a murit, a inviat si ne-a iertat toate pacatele trecute, prezente si viitoare, iar noi nu mai trebuie sa facem nimic, decat sa credem in Isus. Am ascultat predici in care ni se spunea ca pacatul nu mai este o problema, pentru ca viata lui Isus o acopera pe a noastra, si o simpla marturisire, o rugaciune si mai ales botezul in apa, ne garanteaza salavarea sufletului.

dans in bisericaProblematica este ca aceasta credinta este definita prin faptul ca a crede in Isus inseamna de fapt a nu fi musulman, a nu fi hindus, a nu fi ateist, etc. Daca crezi intr-un Isus istoric, atunci esti crestin. In multe biserici din Norvegia, ideea de credinta in Isus  nu inseamna a asculta si a urma invataturile lui Isus si ale Bibliei, si nici schimbarea vietii, ci mai degraba inseamna a simpatiza cu numele Isus, a celebra sarbatorile cu semnificatie crestina, a  detine o Biblie nu Coranul, a folosi numele Isus si nu Mahomed, a vorbi despre rai, nu despre rencarnare, s.a.m.d.  Iar acest tip de crestinism este larg raspandit in Europa, din pacate.

In imaginea alaturata se poate observa un dans in biserica, la care am fost martor, un dans pe o meledie necrestina. Scopul dansului, dupa cum mi s-a spus, a fost sa atraga oamenii „nemantuiti” la biserica.

Privind in urma, la cum era crestinismul in Romania anilor 90 si cum este perceput acum, trebuie sa recunosc ca expresia lui Marius Cruceru, parafrazata – Europa intra in noi mai degraba decat noi in Europa – este adevarata. Astfel, am ajuns sa cautam programe si nu hrana, am ajuns sa cautam muzica si nu cantari, am ajuns sa cautam prieteni si nu partasie,  am ajuns sa cautam iesiri in oras si nu strangeri de credinciosi, activitati sportive si nu evanghelizare. Sigur, vremurile s-au schimbat, cultura este intr-o continua schimbare si uniformizare, iar pericolul consta in a considera ca elementele de cultura trebuie sa defineasca biserica, care incepe sa fie vazuta mai mult un club decat un loc de partasie, inchinare sau hrana spirituala.

Insa, daca in Romania aceste probleme sunt la inceput, in Norvegia sunt adanc inradacinate, si s-a ajuns astfel sa numeasca crestini mantuiti pe toti acei care vorbesc despre Isus, nu si traiesc ca Isus, pe toti acei care frecventeaza biserica, nu insa care au si Duhul, pe toti acei care au o Biblie, desi nu o citesc. Am purtat discutii cu oameni „mantuiti” din Norvegia care ma intrebau daca am auzit de Avraam, sau daca stiu o anumita pilda a lui Isus, lucruri normale pentru un credincios serios, dar pentru multi crestini norvegieni nefiind importante. La randul meu a trebui sa dau mai multe explicatii despre anumite pilde sau personaje din Biblie, de multe ori elemente simple, iar acest lucru mi-a demosntrat ca o mare majoritate nu cunoaste Cuvantul, pentru ca nu sunt precoupati cu citirea sau cunoasterea lui. Biblia este doar o alta carte din biblioteca. Paradoxal, Norvegia este o tara recunoascuta pentru volumul de carti care se citeste si care se vinde in librarii.

In concluzie, ma rog ca Dumnezeu sa scoata lucratori la seceris pentru ca Europa in general, inclusiv Norvegia, devine tot mai mult pagana, cu un crestinism doar la nivel de declaratii, nu si la nivel de viata. Problema pacatului nu mai este o problema, adevarata problema fiind programele, activitatile, organizarea, fondurile, practic orice altceva, nu si teologia corecta a mantuirii. Da, crestinismul nordic este europenizat, dar acest lucru nu inseamna altceva decat o forma de paganism modern, in care inchinarea este la ceva ce se numeste dumnezeu, dar nu Dumnezeul Bibliei, urmeaza un Isus, dar un alt Isus, nu Cel al Bibliei, vorbesc despre Duhul Sfant, dar acest duh nu mai este sfant ci este doar o forma de evlavie.

Domnul sa ne pazeaza de asa ceva. Rugati-va deci pentru o trezire intre crestinii din aceasta tara.

Pastor Chris Oyakhilome – dezvaluiri

In acest articol voi incerca sa prezint un mini-profil al pastorului Chris Oyakhilome, din Africa de Sud, asa cum l-am gasit pe internet, din diverse surse.

Astfel, potrivit –  http://en.wikipedia.org/wiki/Chris_Oyakhilome – Pastor Chris s-a nascut in 1961 in Nigeria, intr-o familie crestina, si afirma ca a fost nascut din nou la varsta de 9 ani. Desi se prezinta ca si pastor, totusi are studii in arhitectura nu in teologie.

Este casatorit cu pastor(ita) Anita Oyakhilome, directoare a Christ Embassy International Office si impreuna au o retea de biserici numite Christ Embassy Churches in Africa de Sud, Nigeria si Marea Britanie, iar prin diversi ucenici isi extind influenta si isi raspandesc invataturile in mai multe zone de pe glob.

Au impreuna o activitate indelungata in lucrarea crestina, programele lor fiind difuzate atat pe continentul african cat si la nivel mondial.

Impreuna cu sotia lui, pastor Chris publica lunar, sub forma de medicatii zilnice, Rapsodia Realitatii, care este distribuita si tiparita in Romania de biserica Raul Vietii din Bucuresti, pastorita de Razvan Mihailescu. De asemenea publicatiile sunt distribuite si pe la conferintele Strajerii.

Faptul ca liderii miscarii Strajerii, Ioan Demeter si Ilie Popa sunt influentati de acest pastor Chris, nu mai este un secret, atat timp cat chiar inregistrarile publicate pe site-ul scolii de vindecare din Africa de Sud a pastorului Chris demonstreaza acest lucru. Acesti lideri au fost chiar „electrizati” sau „unsi” de acest pastorul Chris. Puteti urmari mai multe la adresa:

http://www.enterthehealingschool.org/index/itv/index.php?v=150 – la aceasta adresa puteti gasi mai multe inregistrari cu invitatii din Romania.

Insa una dintre dezvaluiri se refera la acuzatia de spalare de bani din partea politiei din Nigeria, pentru ca pastorul Chris a transferat ilegal suma de 35 mil. de dolari !!!!!! –  iar stirea a fost publicata de o agentie de stiri numita Allvoices la adresa: http://www.allvoices.com/contributed-news/7453738-online-buzz-christ-embassy-pastor-chris-oyakhilome-in-35million-money-laundering-scam

sau   http://questionmarkmag.com/2010/11/pastor-chris-oyakhilome-in-35-million-usd-cash-transfer-fraud/

Este interesant ca aceasta stire a aparut in aceeasi perioada in care au inceput discutiile despre Strajeri aici in Romania.

Chiar daca acesti bani nu ar reprezenta averea personala, ci o parte din rulajul financiar al organizatiei lui, totusi pentru o organizatie crestina care se erijeaza in urmasi ai lui Hristos, aceasta suma este colosala si nu poate decat sa ne demonstreze ca intreaga acitivitate a pastorului se invarte in jurul unui imperiu financiar, rezultat al unor scheme financiare, dupa cum a fost si acuzat de ziarelele si publicatiile din Africa de Sud si Nigeria.

De asemena, pe link-urile de mai jos veti gasi mai multe scandaluri legate de pastorul Chris, biserica sau membri din staful bisericii lui:

scandaluri care se refera la platirea unor persoane sa faca pe bolnavii,  – http://elombah.com/news/node/656 ;   – http://www.culturekitchen.com/leo_igwe/forum/miracle_scandal_in_south_africa

scandaluri legate de coruptie si mituire – http://www.sowetanlive.co.za/sowetan/archive/2008/04/04/from-architecture-to-saving-souls

– influentarea, prin reclame televizate, a bolnavilor de SIDA, sa nu mai urmeze tratemente medicale – http://www.politicsweb.co.za/politicsweb/view/politicsweb/en/page71654?oid=190635&sn=Detail

de asemenea pastorul este acuzat de falsitate si manipulare de mai multe publicatii din Africa de Sud si Nigeria – http://www.sowetanlive.co.za/sowetan/archive/2008/04/07/pastor_s-story-evokes-strong-reactions

scandaluri legate de o viata traita in opulenta si lux, cu masini de sute de mii de dolari si avion personal, in comparatie cu sarmanii care isi dau singurii bani de mancare pe la programele lui   – http://famouspeoplenews.wordpress.com/2009/04/10/south-africans-vow-to-sack-christ-embassy%E2%80%A6-as-authorities-humiliate-chris-oyakhilome-at-airport/

Desi suntem departe de Africa de Sud, totusi sunt convins ca fara foc nu iese fum. Dupa roadele lor ii veti cunoaste, spune Domnul Isus. A fi un lup imbracat in haine de oaie nu este greu, a fi o oaie adevarata in turma lui Isus cere lepadare de sine, sfintenie si integritate, ceea ce nu prea observam la acest auto proclamat pastor.

Probabil ca cei care il admira vor identifica acest articol ca fiind o persecutie a omului lui Dumnezeu si ca nu este nimic adevarat din aceste scandaluri. Trebuie sa recunosc ca sursele din internet nu pot fi mereu verificate, insa multitudinea de articole scrise pe aceasta tema ma face sa cred ca stirile au cel putin un sambure de adevar, iar pentru un asa numit om a lui Dumnezeu, faptele nu arata prea bine.

In ce priveste teologia acestuia, ea este departe de a fi cumva aliniata la invataturile Bibliei, uneori chiar de domeniul ridicolului si fanteziei.  Iata un exemplu din proclamatiile acestuia:

proclamatia 15

Mărturisesc că am biruit lumea, păcatul şi pe cel rău, pentru că sunt născut din Dumnezeu. Viaţa  Lui este în mine şi aceasta mă face invincibil şi mai mult decât un simplu om. În privinţa mea, Biblia spune în Psalmul 82:6 …Eu am zis: „Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Prea Înalt.” Glorie lui Dumnezeu! El mă numeşte dumnezeu! EU NU MĂ ÎMBOLNĂVESC, pentru că dumnezeii nu se îmbolnăvesc! Aleluia! Eu nu sunt ceva obişnuit. Ştiu cine sunt! Sunt supranatural!   – http://www.bisericariulvietii.ro/wp-content/uploads/2009/09/faiths-proclamations-in-romanian.pdf

Iata ce zice Biblia:

1 Ioan 1:8 –  Dacă zicem că n’avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi.

Galateni 5:16,17 Zic dar: umblaţi cîrmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pămînteşti. Căci firea pămîntească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pămînteşti: sînt lucruri protivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.

A sustine ca suntem dumnezei, si fara pacat, este o autoinselare. Biblia ne avertizeaza ca avem de luptat impotriva firii/carnii – nu a demonilor din noi – toata viata, insa cu ajutorul Duhul Sfant pe care il au cei nascuti din nou conform Tit 3:5 si Efeseni 1:13.

Apoi a sustine ca noi nu ne imbolnavim reprezinta o ignorarea a realitatii, chiar o manipulare, ca sa nu mai vorbim de teologie, care este cu totul aruncata la gunoi.

Romani 8:18 – Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sînt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi. si v 23 – Şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru.

1Petru 1:6-7 – În ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sînteţi întristaţi pentru puţină vreme, prin felurite încercări, pentruca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decît aurul care piere şi care totuş este cercat prin foc , să aibă ca urmare lauda , slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos.

Un articol care analizeaza mai amanuntit o parte a teologiei miscarii Strajerii, influentata de pastorul Chris, il gasiti aici – http://damianion.wordpress.com/istrajerii/ .

Sper ca aceste informatii sa fie utile si sa ne ajute sa ne ferim de acest lup imbracat in haine de oaie si in acelasi timp si de ucenicii si teologia lui promovata prin biserica Raul Vietii si miscarea Strajerii.

Domnul sa ne dea har si discernaman,

Emanuel Zarnescu

Crestinul si exorcizarea

In lumina noului val carismatic, dar totusi vechi,  pentru ca probabil, fara stirea Ton, miscarea Strajerii ar fi ramas in acelasi con de umbra ca mai inainte, spun deci ca in aceasta lumina, se vorbeste tot mai des despre exorcizare si posedare demonica, in special a credinciosilor. Nu trebuie sa fi un mare teolog ca sa iti dai seama de atentia pe care miscarea, impreuna cu fenomenul Raul Vietii din Bucuresti, o acorda duhurilor rele, in sensul nevoii de exorcizare.  Marturie stau predicile inregistrate, articolele publicate pe site-ul miscarii si a bisericii Raul Vietii.

De asemenea, in discutiile personale pe care le-am tot avut in ultimii 2-3 ani cu mai multi membri ai bisericii Raul Vietii si ai miscarii, accentul pus pe lumea duhurilor iese in evidenta. Intr-o discutie privata cineva imi spunea de o persoana din mediul carismatic amintit, ca s-a dedicat evanghelizarii satanistilor. Persoana mai afirma ca „trebuie sa fi foarte tare sa faci treaba asta, pentru ca poti fi atacat de cel rau.”  Nu discut deocamdata problematica acestei dedicari. Intrebarea insa care se ridica in acest punct este daca un crestin trebuie sa se teama de duhurile demonice? Cred ca in acest sens, Cuvantul lui Dumnezeu este clar:

Voi sînteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mîntuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi! 1Petru 1:5

Nu Te rog sa ii iei din lume, ci sa-I pazesti de cel rau. Ioan 17:15

Nu iau in considerare acum teologia exorcizarii crestinilor ci modul in care liderii miscarii promoveaza exorcizarea si modul in care se raporteaza la acest aspect. Observ ca acestia omit o invatatura de baza in acest sens. Intai insa voi da un citat din predica lui Ioan Demeter, cu referire la duhurile rele din crestini, predica inregistrata video si postata pe site-ul strajeri.ro:   „In numele Domnului Isus le mustru, le leg puterea si autoritatea, si ma dezic de orice legatura, a trecutului stramosesc.” (n.p. – cu referire la duhuri). Acesta este modul comun al asa zisei exorcizari promovata de miscare, si prin care un credincios alunga sau „se dezleaga” de demonii din el care il tin legat. A se vedea in acest sens si marturia lu Doroty (Ton), pe acelasi site, in sectiunea Articole.

Acum iata invatatura Domnului Isus, cu referire la un demon pe care ucenicii nu au putu sa il scoata, dar nu dintr-un credincios nascut din nou si pecetluit cu Duhul Sfant, conform Efeseni 1:13, ci dintr-un om care traia intr-o perioada in care Duhul Sfant inca nu fusese dat, conform Ioan 7:39.

Textul se gaseste in Matei 17:14-21.

Versetul pe care vreau sa il scot in evidenta este Matei 17:21 – Acest soi de demoni nu iese afara decat prin rugaciune si post. O simpla citire a textului ne arata duritatea cu care duhul deominc il muncea pe bietul baiat. Ideea pe care o subliniez aici este ca daca un astfel de demon iese doar cu post si rugaciune, cu atat mai mult orice alt demon „mai bland” daca ne putem intradevar permite sa ne exprimam astfel.

Pentru a intari acest adevar, voi reda mai jos o experienta personala.

In urma cu aproximaiv 12-13 ani, eram implicat cu tatal meu si cu grupul de tineri din biserica in plantarea unei noi biserici intr-un sat de langa Bucuresti. Dupa ce sala bisericii a fost construita, au inceput sa vina oameni impreuna cu cei cativa credinciosi din sat si lucrarea a inceput sa mearga inainte.  Dupa o anumita perioada a inceput sa participe la program si o familie dintr-un sat vecin.  Dupa cateva saptamani, timp  in care ne-am cunoascut mai bine, aceasta familie, compusa din sot, sotie si o fata  minora, ne-au invitat sa le facem o vizita. Trebuie sa sublinez faptul ca familia nu a facut nici o declaratie publica sau privata prin care sa recunoasca ca ar fi luat o hotarare de a se intoarce la Dumnezeu. S-a programat astfel vizita si am mers acolo cu tatal meu. In timpul discutiilor, conduse de tatal meu, pe diverse teme biblice, am aflat de fapt marea ingrijorare a familie si motivul pentru care frecventau biserica. Problema lor era ca in casa lor incepuse de la un timp sa se auda zgomote ciudate si sa se intample lucruri ciudate, si anume caderea farfuriilor de pe rafturi, fara ajutor fizic, inchiderea si deshiderea usilor in timpul noptii, sunete ciudate, si alte asemenea lucruri de care s-au speriat. De asemena sotul incepuse sa aibe probleme cu inima, avand chiar un preinfart. Se instalse astfel si frica de moarte in ei. Intrebarea care le-a fost pusa a fost daca au participat vreodata la vreo intalnire de ghicire, sau daca s-au dus la vrajitoare ori au fost implicati in lucruri oculte. Au spus ca singurul lucru pe care l-au facut a fost sa accepte ca o femeie sa le ghiceasca pe strada in carti, sau sa le dea in carti, cum se spune in limbaj popular.

Dupa aceasta discutie, s-a luat decizia ca noi sa postim si sa ne rugam pentru aceasta problema si s-a stabilit si ziua in care sa facem acest lucru. Nu imi mai amintesc daca si ei au spus ca vor face acest lucru, pentru ca nu luasera nici o decizie clara de intoarcere la Dumnezeu.

Ziua in care s-a tinut post, o zi de marti, a descurs in cel mai normal mod, binenteles cu exceptia postului si rugaciunii pentru acea problema.

Dupa o saptamana, pentru ca nu ne-am intalnit imediat cu acea familie, acestia ne-au spus ca nu s-a mai intamplat nimic in casa lor si ca nu au mai auzit nici un zgomot ciudat, sau ceva de genul acesta. Lucrurile s-au linistit imediat dupa acea zi de post si rugaciune. Lucrul insa mai important a fost sa ne spuna ca intre timp aflase ca o vecina, cu care aveau un conflict pe un teren, se ocupa si cu treburi oculte, iar aceasta femeie  l-a oprit pe strada si i-a spus urmatoarea fraza: „Nu stiu pe cine ai avut tu, dar oricum ai avut pe cineva mare care te-a scapat, pentru ca ar fi trebuit sa fi mort pana acum”. Lucrul trist insa este ca dupa acest episod, familia a incetat sa mai vina la biserica, desi Dumnezeu a intervenit miraculos in viata lor. Domnul sa aibe mila de ei. Nu stiu ce s-a mai intamplat cu ei.

Prin aceasta intamplare doresc doar sa sublinez adevarul din text. Cand avem de-a face cu duhuri necurate, postul si rugaciunea sunt armele pe care Dumnezeu ni le-a lasat. Nu noi ne luptam, ci Dumnezeu. Noi suntem doar aceia care aducem inaintea Lui problema.

Acum, problema dominarii sau posedarii credinciosilor de catre duhuri demonice este alta si o voi trata probabil intr-o postare separata. Voi aminti doar ce zice Cuvantul in Ioan 10:27,28: Oile Mele asculta glasul Meu. Eu le cunosc, iar ele ma urmeaza. Eu le dau viata vesnica si in veac nu vor pieri; si nimeni nu le va smulge din mana Mea.

Daca suntem credinciosi nascuti din nou, din apa si din Duh, conform Ioan cap. 3, nimeni nu ne poate smulge din mana Domnului, cu o singura conditie: sa urmam glasul Pastorului cel Bun, nu al altuia. Un copil al lui Dumnezeu nu are de ce sa ii fie teama, pentru ca Cel ce este in noi, este mai mare decat cel ce este in lume – 1 Ioan 4:4.