Mi s-a spus ca prin articolele pe care le-am scris sunt foarte radical, si recunosc, da, sunt. Radicalismul meu cu privire la mantuire este bazat insa pe o realitate, si anume iadul si raiul. Unora dintre crestini le place sa stea pe marginea prapastiei si sa se motiveze ca sunt bine, din moment ce nu sunt in prapastie. Problema este cat timp vor rezista acolo. Cand va bate un vant mai puternic de invatatura s-ar putea sa ii impinga jos. Probabil ca intrebarea este de ce doctrina este asa importanta. Ei bine, ceea ce credem ne influenteaza vesnicia, intr-un mod de care nici nu ne dam seama.
Evrei 11:6 – Si fara credinta este cu neputinta sa-I fim placuti Lui, pentru ca cine se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El exista si ca rasplateste pe cei ce-L cauta.
1 Corinteni 15-1,2: Fratilor, va reamintesc Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care ati primit-o, in care ati ramas, si prin care sunteti mantuiti DACA ramaneti fermi in Cuvantul pe care vi l-am vestit; altfel ati crezut degeaba.
Am pus mai jos un documenar si interviuri cu perosane care au avut moarte clinica si care au vazut lumea de dincolo.
Va las pe voi sa comentati. Sunt 9 parti.
Emanuel - un blog creștin 
unul dintre personaje spune că iadul e destinat câtorva oameni răi… dacă ar exista iadul eu cred că ar fi mai populat decât raiul. cu moralitatea asta, n-o să intre nimeni în rai, oricât ar fi Dumnezeu de indulgent. şi-apoi de ce ar fi El indulgent? a dat atât de mult că mi s-ar părea aiurea să nu aibă ceva pretenţii de la noi.
zic şi eu, nu dau cu parul.
Salutare si bine ai venit
Presupunerea ta pleaca de la premisa lui DACA ar exista iadul. Acest lucru presupune ca nu crezi Biblia ca sursa absoluta a adevarului. Probabil ca discutia ar trebuie sa se axeze intai pe aceasta chestiune.
Dar iata cateva texte biblice care afirma existenta iadului:
Apocalipsa 21:8 – Cat despre lasi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, desfranati, vrajitori, inchinatori la idoli si toti mincinosii, partea lor este in lacul care arde cu foc si pucioasa, adica moartea a doua.
Matei 25:46 – (este vorba de judecata de apoi) Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica, iar cei drepti vor merge in viata vesnica.
Problema pe care ai ridicat-o este reala. Nimeni nu poate ajunge in cer prin propria moralitate. Nimeni nu isi poate castiga salvare de la iad prin modul in care traieste, pentru ca standardele lui Dumnezeu sunt atat de inalte incat nici un om nu poate sa le atinga. Solutia pe care tot Dumnezeu a gasit-o este Isus Hristos. El este singurul care a trait conform acestor standarde si din aceasta cauza, viata lui o poate inlocui pe a noastra inaintea lui Dumneze, iar acest lucru se face prin credinta in El, adica sa crezi ca doar El iti poate castiga mantuirea si sa Il accepti in viata ta.
Ioan 14:6 – Isus a zis: Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la tatal decat prin Mine.
Romani 3:21,22,23 – Dar acum,… a fost aratata o dreptate oferita de Dumnezeu … prin credinta in Isus Hristos, pentru toti cei ce cred. Nu este nici o deosebire. Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.
Si inca ceva… iadul va fi mai populat decat cerul. Cineva a spus.. ca pentru a merge in iad nu este nevoie sa faci nimic. Traieste-ti viata ca pana acum si vei ajunge acolo. De aceea, intelept este sa ne pregatim pentru cer cat mai repede posibil pentru ca nu stim cand se va termina viata noastra.
cu bine,
Iadul (Iazul de foc) exista, si a fost “pregatit pentru Satana si pentru ingerii lui”… Cei care ‘au ca tata pe Diavol’ vor ajunge tot acolo, dar ‘densitatea’ lor nu va fi asa de mare, precum se tinde a se crede, intrucat multi oameni “vor fi mantuiti ca prin foc”, fara vreo rasplata… Nu for fi mantuiti oamenii cu o aleasa “moralitate”, sau cu o avansata religiozitate…, ci oamenii “socotiti neprihaniti”, care “s-au nascut din nou” (s-au intors la Dumnezeu)!
Mantuirea nu se primeste pe baza meritelor cuiva, ea fiind “un dar de la Dumnezeu” pentru cei ce cred/se incred in El.
Apoi, in Iad nu se vor afla chiar “oameni”, ci nişte fiinte care au fost odata oameni…, care au avut “chipul lui Dumnezeu” (chiar dacă ‘sters si schimonosit’), dar au refuzat harul ce li s-a oferit in Domnul Isus Hristos de-a fi rascumparati si restaurati!
Plecand de la premisa asta toti cei care aleg calea Domnului o fac din frica si nu din iubire ca vor arde focul cel vesnic.Ei ar vrea sa-si traiasca viata asa cum le-ar place lor dar le e frica de ce ii asteapta dupa viata asta ‘focul vesnic’..Dupa parerea mea (e doar parerea mea) asta cu pedeapsa vesnica a survenit in urma numeroaselor traduceri si retipizari ale Bibliei realizate de niste oameni ‘bine intentionati’ pentru a controla masele de oameni.Asta se observa mai ales in ‘credintele stramosesti’ catolice si ortodoxe in care lozinca de baza este ‘crede si nu cerceta’.In Apocalipsa de unde ai citat si specifica ce inseamna iadul ‘moartea a doua’ adica mai degraba moartea vesnica fara a mai avea o sansa la viata.Biblia nu se ia mot-a-mot are multe substraturi pe care oamenii de rand nu le inteleg mai laes daca traducerile antice au fost facute pentru controlul oamenilor prin frica.
Sa inteleg ca stiti cum gandesc majoritatea crestinilor – adica, conform acestei stiinte, toti il urmeaza pe Dumnezeu de frica nu din dragoste. Daca ati fi cercetat putin mai atent Biblia ati fi observat ca Dumnezeu cere dragoste in umblarea credintei. „In dragoste nu este frica” (1 Ioan 4:18). Dar desigur ca EL cere si teama. Filipeni 2:12 „sa ne ducem pana la capat mantuirea , cu frica si cutremur… „. Evrei 12:29 – “fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”. Si pasajele pot continua.
In ce priveste traducerile Bibliei aveti dreptatea – este doar parerea dvs. Ignorati armatele de istorici si specialisti in limbi clasice si antice care au lucrat la studierea transmiterii scrierilor sfinte. Ignorati si descoperirile arheologice ale sulurilor antice si manuscrisele Noului Testament si ramaneti cu parerile dvs.
Apoi se pare ca dvs ati depasit pragul omului de rand. Sunteti avansat in studii teologice? Cat ati studiat si unde? Cat de mult ati studiat ideea iadului si judecatii lui Dumnezeu, incepand cu Geneza si pana la Apocalipsa? Daca da, dati-mi niste argumente biblice care sa nege deschis iadul, judecata lui Dumnezeu si pedepasa vesnica, nu interpretari personale. Este o provocare pe care v-o dau si va mai astept.
Crestinul veritabil este „copil al lui Dumnezeu” si are siguranta mantuirii, are o nadejde vie si vesnica, ce nu inseala, asa ca n-are a se mai teme in vreun fel de „focul cel vesnic”…!
„Infierea” celui „nascut din nou” este o „mostenire nestricacioasa” a sa, de la Domnul, si nimeni si nimic nu o poate altera, fiindca este „pastrata” in sus in Cer…
Daca ramane valabila provocarea unui argument biblic care sa nege iadul vesnic, am si eu cateva si sper sa nu imi dispretuiesti punctul de vedere.
Unul ar fi acela ca plata pacatului este moartea, nu un altfel de viata. De la Geneza la Apocalipsa. Dumnezeu nu ii spune lui Adam ca va suferi vesnic negresit daca va manca din pomul oprit, iadul nu exista in VT (sau cel putin nu este inca revelat) iar NT continua pe aceeasi linie. Cred ca greseala pe care o fac cei mai multi este sa spiritualizeze oriunde citesc „moarte” doar de dragul catorva pasaje despre „focul care nu se stinge” citate din VT. Citeste-te te rog in VT in contextul lor si spune-mi daca avem sau nu iad acolo!!
„Căci după cum cerurile cele noi, şi pămîntul cel nou, pe cari le voi face, vor dăinui înaintea Mea-zice Domnul-aşa va dăinui şi sămînţa voastră şi numele vostru.
În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, -zice Domnul.
,Şi cînd vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor cari s’au răzvrătit împotriva Mea; căci vermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură.” Isaia 66:22-24
Ceea ce arde aici sunt trupuri moarte, nu plange nimeni. Au si plansul si scrasnirea dintilor timpul lor dar evident nu dupa moarte, cel putin nu in pasajul asta. Ceea ce vad eu este o imagine hiperbolica a distrugerii, o descompunere reluata over and over again. Versetele 15 si 16 vorbesc despre ucidere cu foc.
Cei ce vad toate astea in fiecare sabat, si in vecii vecilor daca intradevar nu se stinge focul, sunt cei drepti care raman in viata si vor fi ingroziti din pricina asta. Asa sa fie raiul oare? Isus citeaza doar o jumatate de propozitie de aici si multi au impresia ca ne reveleaza iadul si viata de dupa moarte.
„Pîraiele Edomului se vor preface în smoală, şi pulberea lui în pucioasă; da, ţara lui va fi ca smoala care arde.
Nu se va stinge nici zi nici noapte, şi fumul lui se va înălţa în veci. Din veac în veac va fi pustiit, şi nimeni nu va trece prin el în veci de veci.” Isaia 34:9-10
Daca citesti inainte de versetul 9 gasesti tot ucidere, si odata cu v 10 am zice ca e iadul pe pamant. Dar mai departe spune altceva:
„Ci pelicanul şi ariciul îl vor stăpîni, bufniţa şi corbul îl vor locui. Se va întinde peste el funia pustiirii, şi cumpăna nimicirii.
Nu vor mai fi în el fruntaşi, ca să aleagă un împărat, şi toţi voivozii lui vor fi nimiciţi.
În casele lui împărăteşti vor creşte spinii, în cetăţuile lui mărăcini şi urzici. Acolo va fi locuinţa şacalilor şi vizuina struţilor.
Fiarele din pustie se vor întîlni acolo cu cînii sălbatici, şi ţapii păroşi se vor chema unii pe alţii. Acolo îşi va avea locuinţa năluca nopţii, şi îşi va găsi un loc de odihnă.
Acolo îşi va face cuibul şarpele de noapte, îşi va pune ouăle, le va cloci, şi îşi va strînge puii la umbra lui; acolo se vor strînge toţi ulii: fiecare la tovarăşul lui.” Isaia 34:11-15
Focul vesnic si fiarele care ii iau locul sunt incompatibile daca sunt luate literar. Aceeasi imagine este preluata in Apocalipsa, plus o noua lumina: iazul de foc este moartea a 2-a. Asta inseamna. E traducerea pe care o da chiar biblia, asa cum spune ca inul stralucitor reprezinta faptele neprihanite ale sfintilor si tamaia sunt rugaciunile sfintilor, asa ne traduce si ce inseamna iazul de foc.
„Spune pădurii de la miazăzi: „Ascultă cuvîntul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Iată, voi aprinde un foc în tine, care va mistui orice copac verde şi orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă, şi totul va fi ars de ea, dela miazăzi pînă la miazănoapte.
Şi orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, şi nu se va stinge nici de cum!” Ezechiel 20:47-48
Ceea ce cred eu ca este esential in pasajul asta este ca focul, fie el si vesnic, mistuie totul in calea lui. In ebraica, doar folosind e-sword-ul, fara cine stie ce studii complicate, acelasi cuvant folosit in Exod cu privire la rugul aprins care nu se mistuie este folosit si aici dar fara negatie. Ce rost are un foc vesnic care nu va mai avea ce arde?
E doar unul (si inca neepuizat) din cele cel putin 4 argumente puternice impotriva interpretarii traditionale. Plata pacatului este moartea. As aprecia un feedback si cum am mai spus sper sa nu fiu luat peste picior.
salutare, scuze pentru raspunsul intarziat nu am avut timp sa raspund mai devreme. Trebuie sa iti spun ca argumentele tale contra iadului vin din interpretare nu din text. Cu alte cuvinte, tu interpretezi ideea de moarte, nu o argumentezi. Esti cumva adventist?
Eu iti voi argumenta doa cu texte din Apocalipsa:
Apocalipsa 19:20 „Şi fiara a fost prinsă. Şi, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei şi se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă.”
Apocalipsa 20:10 „Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.”
Observa ca textul subliniaza eternitatea lacului de foc, nu o perioada si nu are nimic de a face cu alegoria, ptr ca nu ai ce sa interpretezi. Este pur si simplu o afirmatie clara. Si iata apoi si sentinta data fiintelor umane:
Apocalipsa 20:15 „Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc.” Aceeasi pedeapsa, in acelasi loc, pentru eternitate.
Iata si explicatia termenului „moartea a doua”: iazul/lacul de foc:
Apocalipsa 21:8 „Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.””
Apoi tu faci cateva greseali de baza in interpretare: 1) scoti din contextul cartii Apocalispa termenul de moarte a doua. Ti-am dat mai sus si pasajul in care se explica ce este moartea a doua. Expte imposibil sa interpretezi termenul ca fiind disparitie sau distrugere. 2) nu multimea argumentelor sau textelor stabileste valabilitatea unui lucru ci faptul ca se mentioneaza acel lucru. Dupa cum Biblia nu trateaza extrem de mult problema homosexualitatii ci avem doar catvea pasaje clare si directe care ne determina sa stabilim ca acest lucru este un pacat. La fel si despre iad. Textele sunt acolo, dar daca nu vrei sa le vezi, nu le vezi.
Apoi sunt mult mai multe argumente pe care nu le iei in calcul: argumentul istoric al interpretarii, ideea de ansamblu a Bibliei, argumentul logic al pedepsei, natura si caracaterul lui Dumnezeu, gravitatea pacatului fata de suveranitatea lui Dumnezeu, natura vesnica a sufletului, etc. Apoi avem si marturiile pe care le-am prezentat, nu ca argument ci ca o confirmare a invataturii biblice.
Te sfatuiesc sa lasi literatura adventista si sa citesti carti de teologie clasice si sanatoase si sa te temi de Dumnezeu.
@ Andrei,
De regula, in ‘limbaj biblic’, cuvantul „moarte” nu inseamna disolutie, ci despartire!
Sunt in Sfanta Scriptura sumedenie de exemple referitoare la despartirea dintre om si Dumnezeu, despartirea dintre trup si suflet, etc., etc.
Apoi, nu intamplator, cand e vorba de decesul unui om credincios, se foloseste expresia „a adormit”. „A murit” este o expresie dedicata oamenilor fara Dumnezeu, neregenerati…
Iadul n-a fost inca inaugurat…, asa ca cei care ‘au vazut’ si ‘povestesc’ prin ce chinuri trec deja oamenii de acolo, mai au de studiat inca problema…!
Primii care vor ajunge in Iad vor fi “fiara” si “proorocul mincinos” al ei (Apocalipsa 19:20)…
Este adevarat ca Domnul ne poate vorbi in multe feluri (vedenii, vise, etc.), ne poate transpune, ne poate ‘calatori in timp’, etc. Diavolul insa e si el la lucru, si ne poate inscena multe…
Este imperios necesar deci sa luam seama atent la porunci ca “Cercetati scripturile…”!, “Cercetati duhurile…”!
Unele aspecte asemanatoare cu ale Iadului sunt reliefate in Biblie in conectie cu “Locuinta mortilor” (Hades/Sheol), departamentul ‘mortilor’ (departamentul “sanul lui Avraam”/Raiul a fost stramutat de acolo sus la Tatal, de catre Domnul Isus Hristos, la invierea Sa…).
Multi ‘povestitori’ fac confuzie intre Iad si Locuinta mortilor…!
Nu as merge atat de departe incat sa spun ca toti care vorbesc despre iad mint sau gresesc. Una este sa confunzi termenii si alta este sa inventezi. Desi eu personal accept foarte putini din cei care au marturii despre iad, totusi Biblia ne invata clar ca locuinta mortilor este un loc de chin, foc si durere, conf. relatarii bogatului din Luca 16:24 – „caci grozav sunt chinuit in vapaia aceasta”. Personal cred ca diferenta dintre iad si locuinta mortilor este ca in iad si diavolul impreuna cu toti demonii vor fi chinuiti, fata de situatia de acum cand doar sufletele oamenilor sunt chinuite. In rest, Biblia nu da mai multe detalii.
Este adevarat ca “nu toti mint sau gresesc”… Unii mint insa pentru a li se face publicitate…, altii incurca borcanele…, pentru ca nu-si adancesc studiul, dar tin la tot felul de preconceptii si invataturi gresite, etc.
Termenul “Sheol” vine de la “Sha’al” , care inseamna loc de tensiune, locul intrebarilor, locul framantarilor… (Un alt termen apropiat ar fi “silu”, care se traduce prin “locas”).
Acest ’compartiment’ al sufletelor celor nemantuiti, al celor ’morti’, este caracterizat prin teroare si suferinta, in asteptarea judecatii viitoare, finale…
In ’Duminica Invierii’, Domnul Isus Hristos, “a luat robia roabã”, si a stramutat Raiul (fost compartiment al locuintei mortilor) in cer, in prezenta glorioasa aTatalui, fiindca mult asteptata rascumparare a lor fusese infaptuita…
De atunci, de la invierea Domnului Isus, toti credinciosii, cand stau in fata mortii, nu mai experimenteaza tristete sau teama de necunoscut, pentru ca sufletele lor merg acum direct acasa la Domnul, in prezenta Tatalui ceresc.
Primim o serie de asigurari din Cuvantul lui Dumnezeu asupra acestui fapt, si, pentru o edificare mai ampla, recomand de exemplu spusele apostolului Pavel de la 2 Corinteni 4:16 pana la 5:8…
Chestiunea cu stramutarea Raiului nu cred ca este bine documentata. Am auzit de mic aceasta interpretare insa acum nu mai sunt sigur ca asa stau lucrurile, din mai multe motive:
1. In Luca 16 se face o distinctie clara intre locuinta mortilor si sanul lui Avraam, cum mai numeau evreii raiul. Se afirma apoi in acelasi capitol (v.26) ca intre locuinta mortilor si sanul lui Avraam este o prapastie mare, care nu se poate trece. Deci nu vad cum am putea interpreta ca sanul lui Avraam era un compartiment al locuintei mortilor.
2. Daca ar fi asa, unde a fost dus Ilie cand a fost luat de Dumnezeu intr-un car de foc? Sau de unde au venit, Moise si Ilie, pe muntele schimbarii la față?
3. In Noul Testament, se argumenteaza, atat in Romani cat si in Evrei ca adevarata baza a mantuirii celor din vechime a fost tot credinta, chiar daca erau sub Legea mozaica. Ex. Evrei 11. Jertfa lui Cristos a adus practic implinirea credintei lor.
4. Daca Dumnezeu discuta cu cei din vechime, le asculta rugaciunile si avea o relatie cu ei, de ce ar fi despartiti ei de Dumnezeu dupa moarte? Moise l-a vazut pe Dumnezeu inainte de moarte, si cred ca cu atat mai mult l-a putut vedea dupa moarte.
Discutia este destul de complexa, dar cam aceasta este parerea mea. Raiul sau sanul lui Avraam nu reprezinta un loc separat de Dumnezeu, ci chiar locul prezentei Lui. Jertfa lui Cristos a facut ispasire la timpul potrivit, dar ptr Dumnezeu timpul nu este o problema. Jertfele de la templu erau aducerea aminte ptr Dumnezeu ca Fiul Lui urma sa moara, si astfel putea ierta. Aici s-ar putea aduce un argument din Romani 3:25 … caci trecuse cu vederea pacatele dinainte, in vremea indelungei rabdari a lui Dumnezeu… .
Daca ar fi insa sa spunem ca raiul este un fel de anticamera, dupa cum locuinta mortilor este o anticamera a iazului/lacului de foc, atunci raiul ar trebui sa fie anticamera noii creatii a lui Dumnezeu: Apocalipsa 21:1 – am vazut ceruri noi si un pamant nou in care va locui neprihanirea. Cred ca asa este mai corecta analogia.
@ fr. Emi Z,
Punctul 1.
In V.T. ni se spune ca sufletele tuturor oamenilor ajungeau in Locuinta mortilor, dar Domnul Isus vine la Luca 16 si cu precizarea ca acolo erau doua compartimente net despartite, fara ‘trecere’ intre ele, dar apropiate: unul pentru cei nemantuiti, si altul pentru cei mantuiti (numit Rai, sau “Sanul lui Avraam”).
In Seol ajungeau toti oamenii, si cei mari si cei mici, si cei buni si cei rai, fapt pentru care Eclesiastul era profund indignat de acest fapt. Si Iov era framantat de faptul ca atat omul credincios, cat si cel nelegiuit, ajungeau si unul si altul tot in Locuinta mortilor…
Sufletele celor ajunsi in Sheol erau constiente…, si intretineau dialoguri unele cu altele.
De exemplu la Isaia cap. 14, este vorba despre Imparatul Babilonului, unde citim astfel”
“Locuinta mortilor se miscã pânã în adâncimile ei, ca sã te primeascã la sosire, ea trezeste înaintea ta umbrele, pe toti mai marii pãmântului, scoalã de pe scaunele lor de domnie pe toti împãratii neamurilor. Toti iau cuvântul ca sã-ti spunã: „Si tu ai ajuns fãrã putere ca noi, si tu ai ajuns ca noi!””
Sufletele deci, “umbrele” acelea…, se aflau in Sheol in plina conversatie!
Domnul Isus ne relateaza despre “bogatul” care a ajuns in Locuinta mortilor, si a putut sa stea de vorba cu Avraam… Astfel de texte nu sunt prezentate in Biblie ca simbolice…
Anumite texte, care spun ca mortii nu mai stiu nimic, care descriu incetarea constientei de sine…, acestea se refera la starea celor morti vazuta prin prisma celor vii, atat cat se poate observa. Pentru cei din lumea vie, mortii nu mai simt si nu mai actioneaza…!
Sufletele celor ce ajungeau in Sheol erau ‘rupte’ si de oameni, si de Dumnezeu, asa ca nici chiar sufletele celor neprihaniti nu se puteau bucura de prezenta Tatalui. Acolo se astepta in tensiune…, sa se ajunga la un deznodamant!
Textele din V.T. descriu Sheolul ca pe o “lume a umbrelor”, deoarece se refera la spiritele celor decedati, si acestea nu au trup…
Nici sufletele celor nemantuiti, si nici ale celor mantuiti nu experimenteaza “anihilarea”, asa cum vor sa argumenteze unii teologi (Saducheii vremurilor noastre…) care nu cunosc “nici Scripturile si nici puterea lui Dumnezeu”!
Deseori, textele prin care unii incearca sa sustina ca odata cu trupul, moare si sufletul omului se leaga de faptul ca Dumnezeu este Singurul Nemuritor, si ca sufletul care pacatuieste va muri.
Daca sufletul omului moare si el la deces, inseamna ca nu exista nici Locuinta mortilor, nici Raiul ceresc.
Pana la invierea din morti a oamenilor , sufletul lor continua sa existe, dupa decesul trupului, in stare de constienta. “Moartea” de fapt, in limbaj biblic, nu inseamna anihilare, ci DESPARTIRE! Astfel, cand Adam a pacatuit, el n-a experimentat o moarte fizica, ci a fost despartit de Dumnezeu. Cand sufletul paraseste trupul, amandoua entitatile se considera c-au murit, pe motivul despartirii, dar, in timp ce trupul intra in disolutie, sufletul nu intra in anihilare…, ci continua sa existe, si merge intr-un loc precis: al celor nemantuiti merge in “Locuinta mortilor “, asteptand cu infrigurare judecata finala, iar al celor mantuiti merge acum in ’Raiul ceresc’ (noul Rai), in prezenta Tatalui. O a 3-a cale nu exista, oricat ar incerca sa se amageasca oamenii care imbratisaza teorii care mai de care mai bizare…!
@ fr. Emi Z, punctele 2-4
Punctul 2. Cu Moise si Ilie, Dumnezeu a avut planuri aparte, asa ca nu-i putem analiza la ‘comun’…
Punctul 3. Este adevarat ca “Jertfa lui Cristos a adus practic implinirea credintei” celor din VT, care asteptau un “Rascumparator”, dar, pana la acest eveniment, pacatele lor nu au fost iertate (deci nu puteau apare inaintea lui Dumnezeu…), ci doar “ACOPERITE”…
Pentru Punctul 4, a se revedea punctul 3…!
Salut!
Ca sa incep cu sfarsitul, acele mai multe argumente pe care nu le iau in calcul de fapt doar le-am lasat la coada. Si toate indica spre MOARTE nicidecum iad vesnic. Nu sunt adventist si vom discuta doar din biblie, deja ma iei peste picior.
Nu interpretez nimic. Poti sa imi arati iadul in vechiul testament? Repet ca toate textele despre foc vesnic le avem citate de acolo in NT.
Te rog sa faci diferenta intre textul literal si cel alegoric. Tu il iei literal pe cel in care spune ca va fi
-un foc vesnic urmat de pelicani care vor popula acel loc (si mai spune ca naluca nopti isi va gasi ODIHNA acolo),
-un foc vesnic care arde trupuri moarte spre groaza celor drepti ramasi in viata,
-un foc care arde vesnic desi mistuie tot in calea lui.
Metaforizezi in schimb oriunde gasesti moarte si o intelegi ca un altfel de viata. Daca pana in NT in „lumina noii revelatii despre afterlife” si David si Solomon si Isaia spun ca mortii nu lauda pe Domnul si nu stiu nimic, atunci asta e cel mai simplu mod de a intelege moartea pana ce nu gasim o dovada ca e mult mai mult decat atat. Nu eu am inventat ca moartea inseamna chiar moarte!!!
Alegoricul se interpreteaza prin prisma literalului, niciodata invers. Si in apocalipsa Ioan iti traduce iazul de foc: inseamna moartea a 2a.
Dupa logica ta, o afirmatie clara care nu are nevoie de interpretrare este si aceea ca se va ridica LITERAL un balaur mare rosu cu 10 coarne, sapte capete, sau ca in cer exista LITERAL 4 creaturi ochioase si chiar Isus are 7 coarne si 7 ochi.
Luam la rand inca DOUA argumente, nemurirea si caracterul lui Dumnezeu, si poate dispare si nevoia asta de a da mortii un alt inteles decat cel mai literal.
NEMURIREA
Nu exista suflet nemuritor, nu scrie nicaieri in toata biblia asa ceva. Doar daca luam literal focul vesnic am intelege prin extensie logica faptul ca sufletul e vesnic deasemenea. Nu poti spune insa invers, ca focul e vesnic pt ca sufletul e vesnic deoarece nu scrie NICAIERI ca sfletul e nemuritor.
Dumnezeu e singurul care are nemurirea! (1 Timotei 6:16, 1:17) De ce singurul? Noi trebuie sa cautam nemurirea (Romani 2:7), ceea ce inseamna ca nu o avem.
Noi nu avem un suflet ci suntem unul. Adam a devenit un suflet viu la creatie, la moarte tarana se intoarce in pamant si duhul la Dumnezeu. Sufletul care pacatuieste acela va muri. Temeti-va de acela care poate sa piarda (apollumi=”destroy” in majoritatea coplesitoare a traducerilor in engleza desi cei mai multi cred in iad, ciudat, nu?) si trupul si sufletul in gheena!
Hagai 2:13 – atingerea de un trup mort este de fapt in original atingerea de un SUFLET mort. La fel si in Levitic de unde e citata porunca.
In 1 Corinteni 15:44-46 trupul FIRESC este tradus mot-a-mot SUFLETESC (la fel ca si in Iacov 3:15 si nu numai). Acum avem un trup sufletesc si vom avea la inviere unul spiritual.
Pentru ca noi suntem un suflet nu avem unul.
„Suflet” este folosit si pentru animale si in VT si in NT dar e tradus prin faptura, faptura vie etc. La fel si „Duh” este folosit pt animale si este tradus prin suflare de viata. Daca le-am traduce mereu „suflet” si „duh” nu stiu cum am mai ajunge sa nu il credem pe Solomon care spune ca asa cum moare dobitocul moare si omul. Doar ca noi oamenii avem parte de inviere.
Noi suntem un suflet care moare, singura portita ar fi sa imi arati ca de fapt duhul nostru este partea imateriala constienta care..nu stiu ce face dupa moarte in loc sa se intoarca la Dumnezeu.
( Am sa continui ideea asta intr-un comentariu viitor despre asa zisa STARE INTERMEDIARA )
DREPTATEA lui Dumnezeu cere o pedeapsa finita. Pt ca fiecare va fi pedepsit dupa faptele lui. Asta cu pedeapsa infinita pt pacat impotriva unui Dumnezeu infinit am inventat-o noi, nu scrie in biblie asa ceva. Si primul argument este ca pedepsele difera, si asta nu e o chestie neevanghelica, cel mai clar spune in Luca 12:47-48 despre multe lovituri si putine lovituri. Imagineaza-ti asta intr-un iad vesnic, ar fi pentru amandoi lovituri fara numar.
Noi cei mantuiti avem rasplata dupa faptele noastre, iar viata vesnica o primim in DAR, prin HAR. Nu o meritam si o putem refuza si merge in iad (Doamne fereste!!). Cum pot unii sa creada ca cei pacatosi primesc nemurirea in DAR, fara sa o poata refuza, si vor fi chinuiti vesnic prin HARUL lui Dumnezeu care ne da ce NU MERITAM. (Asta e dreptate calvinista, asa ca sa fiu si eu rautacios..)
BUNATATEA lui Dumnezeu cu siguranta nu exclude dreptatea. Dar de ce hiperbolizeaza (daca intradevar e doar o hiperbola) biblia bunatatea in comparatie cu mania? Cum ar suna „Caci Dumnezeu este agresiv si plin de razbunare, indelung rabdator fiindca tortureza cu rabdare”? Se poate deduce din alte texte mania vesnica? De ce tine mania doar o clipa dar indurarea in veci de veci? Fie pt ca inculpatul se pocaieste la timp, fie pt ca Dumnezeu incheie repede socotelile.
Cu siguranta Dumnezeu face dreptate, si El o face mistuind pe cei razvratiti (Evrei 10:26-27). Sau trimiterea in robie poate fi o pedeapsa mai lunga, dar e ea vesnica? Nu le poarta Dumnezeu de grija si acolo, ii foloseste in scop misionar si ii elibereaza dupa aceea?
De unde cere DREPTATEA lui Dumnezeu un iad vesnic?!
DREPTATEA si BUNATATEA se intalnesc la CRUCE.
Unde Dumnezeu pedepseste pacatul ca noi sa fim iertati desi nu meritam. A suferit Isus Iadul vesnic? A primit sau nu pedeapsa pe care o meritam noi? Plata pacatului este moartea iar El a murit in locul nostru, este atat de simplu pe cat pare.
Cum pot unii sa spuna ca negarea iadului minimalizeaza valoarea jertfei de la cruce?! Pe ce baza?
Stimate Andrei, inainte de a continua discutia, te rog sa imi raspunzi la doua intrebari:
1. Din ce grupare crstina/ religioasa faci parte? Avem nevoie sa stabilinim cateva elemente de incadrare ale discutiei si de aceea te rog sa te identifici.
2. Consideri ca scrierile Noului Testament au aceeasi valoare si aceeasi inspiratie cu scrierile Vechiului Testament?
Salut din nou!
1. Nu prea o sa te ajute sa stii din ce grupare fac parte pt ca ei cred ca si tine in sufletul nemuritor. Daca ai idee despre ce cred adventistii si martorii lui Iehova, eu as fi o combinatie intre amandoua, doar in ce priveste (im)mortalitatea. Primii cred intr-o stare intermediara inconstienta si o pedeapsa in conformitate cu faptele fiecaruia, dupa inviere, inainte de moartea a doua, iar cei din urma nu cred intr-o stare intermediara si nici in alta pedeapsa afara de moartea a doua.
Eu nu cred intr-o stare intermediara dar cred intr-o pedeapsa dreapta, moartea este plata pacatului (la singular) general vorbind dar pacatele nu atrag toate aceeasi pedeapsa.
2. Sigur ca si VT si NT au aceeasi valoare, nu exista greseli in biblie. Eu nu neg ca ne sunt revelate lucruri noi fata de VT dar ma indoiesc profund ca sufletul nemuritor e unul din aceste lucruri si asta urmeaza sa vedem.
Tin sa mentionez ca vreau sa trec in revista argumentele pe care le am si in care cred cu toata convingerea, apreciez si chiar astept raspuns la ele dar nu intentionez sa incepem o conversatie fara sfarsit. Nu vreau sa te conving de nimic, vreau macar sa iei la cunostinta ca exista un alt punct de vedere asupra textelor in discutie, pasaje care pt cei mai multi pur si simplu subinteleg o stare intermediara si o eternitate de chin, si credinta pe care o am eu nu le ignora. Chiar cred ca e o interpretare mai liberala si superficiala cea in care ne rezulta sufletul nemuritor.
Ok, deci acum avem un punct de plecare. Observ ca nu te-am luat totusi peste picior si am intuit corect ca ai cel putin influente adventiste si dupa cum ai afirmat, si influente ale martorilor lui Iehova. Ambele sunr grupari religioase catalogate ca si secte de catre gruparile crestine traditionale. Martorii lui Iehova neaga, printre altele, trinitatea si natura vesnica a lui Isus, iar adventistii afirma,printre altele, ca mantuirea este prin fapte nu prin har, (de altfel si martorii tot cam acelasi lucrur il sustin in privinta mantuirii). Acum am sa iti raspund pe scurt la doua puncte:
1. Cuvantul moarte are inca din Geneza 2 doua sensuri: Geneza 2:16,17.. „in ziua in care vei manca vei muri negresit.” Dupa cum se observa in ziua in care au mancat, atat Adam cat si Eva nu au murit fizic. Diavolul s-a folosit in ispitirea lui de termenul „moarte” facandu-i pe cei doi sa creada ca de fapt ei nu vor muri fizic. Deci inca din Geneza se observa ca termenul „moarte” are cel putin doua intelesuri. Intelesul real al „celeilalte morti” ne este descoperit in Noul Testament.
Avem aici in primul rand textul din Luca 16 – pilda bogatului nemilostiv. Daca nu ar fi existat un loc de chin vesnic numit „moartea a doua” atunci de ce ar mai fi spus Isus aceasta istorie? Ca sa induca in eroare? Cum se face ca foarte multe pilde ale lui Isus se termina cu expresia „si aruncati-l in intunericul de afara unde este plansul si scrisnirea dintilor”. Daca acel intuneric ar insemna anihilare sau distrugere, de ce ar mai fi fost subliniat „plansul si scrasnirea dintilor”?
Apoi ti-am adus arguemmente din Apocalipsa 19 si 20 care exlica cat se poate de clar ca moarte a doua este o pedeapsa in foc. Textul nu are nimic de interpretat ci este pur si simplu literal. Apocalipsa este o carte de profetie si in consecinta are atat elemente alegorice cat si elemente literale. Dar cand cauti cu orice pret sa justifici o teorie atunci vei inventa arguemente.
2. Sufletul si trupul
Binenteles ca noi AVEM un suflet nu SUNTEM un suflet, dupa cum afirmi tu, idee preluata de la martori. Conform iehovistilor, omul nu este parte materiala si imateriala, ci suflarea de viata sta in sangele trupului. De aceea si refuza transfuziile de sange. Biblia insa face distinctie clara intre cele doua. Iata un text din Zaharia 12:1 .. „asa vorbeste Domnul… care a intocmit duhul omului din el”. Pavel face de asemenea distinctie clara intre partea materiala a omului si partea spirituala a omului: 1 Tesaloniceni 5:23. ..duhul vostru, sufletul vostru, trupul vostru.. „.
Avem apoi Romani 6:23.. plata pacatului este moartea. Daca moartea ar insemna doar moarte trupului atunci inseamna ca nu exista mantuire, pentru ca toti oamenii mor. Logic vorbind, aici trebuie sa fie vorba despre o alta moarte, cea a sufletului, despartirea de Dumnezeu ptr vesnicie.
Nu mai amintesc acum numeroasele avertismente ale Noului Testament cu privire la judecata si pedeapsa. Dar, asa cum am spus, cand nu vrei sa vezi argumentele, nu le vezi.
Iti scriu cateva versete la care sper sa te gandesti: Evrei 10:26-29:
„Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui/devoreaza pe cei răzvrătiţi.” „Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.”Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?”
Observa diferenta clara care se face intre moartea fizica si pedeapsa care survine de dupa moartea fizica. Iata si un link despre miscarea adventista: http://www.wdjd.ro/adevarul.pdf
Sfatul meu este sa iti schimbi lecturile, asa cum am mai spus. Citeste carti de teologie si doctrina evanghelica clasica impreuna cu o citire onesta a textului biblic. Domnul sa te lumineze pentru ca altfel vei ajunge in iazul de foc, alaturi de intemeietorii celor doua grupari – Ellen White si Churls Russel.
Ti-am dat asemanarile cu adventistii si martorii ca punct de reper. Nu inteleg de ce trebuie sa fiu adventist daca am ceva in comun cu ei. Nu imi pasa catusi de putin cine cum catalogheaza pe cine, majoritatea nu decide adevarul, cei mai multi sunt crestini cu numele.
1. Nu cauta doar greseli la mine fara sa-ti verifici punctul de vedere. Am citit recent pe un site (answeringenesis, acum iti scriu de pe telefon si mi-e greu sa caut) care crede in iad ceea ce am auzit si la mine in biserica ca ar fi spus un profesor la un institut teologic evanghelic si anume ca „vei muri negresit” se mai poate traduce la fel de bine „murind vei muri”. Si observa ca Dumnezeu cand rosteste blestemul incheie spunand „caci tarana esti si in tarana te vei intoarce” ceea ce nu inseamna decat moarte fizica. De asemenea „in ziua in care vei manca” se refera la momentul in care mananca din pom si nu la momentul mortii. „Murind vei muri”.
De altfel asta inseamna „moarte spirituala”, faptul de a fi sub blestemul mortii. Exista ceea ce se nuneste „timpul perfect profetic” unde lucrurile viitoare sunt prezentate la timpul trecut, poti cauta exemple. Mantuirea noastra in sensul ei deplin va avea loc in viitor cand vom fi salvati in totalitate de puterea si prezenta pacatului dar totusi noi suntem mantuiti. La fel sunt prezentate atat la timpul trecut cat si viitor rascumpararea, infierea, invierea, glorificarea, poate si altele si nu mi le amintesc. Cei ce vor suferi moartea a 2a sunt morti, noi am fost inviati si pusi in locurile ceresti.
Tot in biserica la evanghelici am auzit (presupunerea) ca Dumnezeu a jertfit un animal pt Adam si Eva vand le-a facut haine, ceea ce ar explica de ce nu au fost executati pe loc. O interpretare posibila desi mie imi place mai putin.
„Argumentele” din apocalipsa sunt niste imagini profetice ca cele din VT pe care ti le-am aratat, n-au nicio relevanta fara o explicatie literala pt ca fiecare poate sa-si dea cu parerea sa spuna ce crede el..
Pilda bogatului nemilostiv nu a intentionat niciodata sa explice ce se intampla dupa moarte pt ca s-ar bate cap in cap cu ceea ce a spus chiar Isus despre dreptate, judecata, ordinea si momentul cand se vor intampla lucrurile astea. De altfel nici tu nu crezi in „stramutarea raiului” care devine necesara daca luam literal relatarea. Credinta in afterlife apare in apocrifele evreiesti (cum sunt macabeii si nu numai) dupa exilul babilonian, fariseii credeau lucrurile astea, Isus le citeaza de acolo si le satirizeaza credinta cand Avraam nu raspunde rugaciunii bogatului. Nu ti se pare ciudat ca ereticii afla inaintea noastra despre sufletul nemuritor, inca de pe vremea darii legii cand Dumnezeu interzice spiritismul? Si toti profetii spun ca mortii nu lauda pe Domnul si nu stiu nimic? Sunt mai revelati ereticii..
Te rog intelege ca nu neg nicio judecata, vom primi rasplata si pedeapsa dupa faptele noastre. Plansul si scrasnirea dintilor, focul, chinul, loviturile arata ca vom fi pedepsiti.
Sigur ca nu avem un suflet imaterial pt ca nu exista o stare intermediara si asta vom vedea in comentariul pe care sper sa il postez maine. Faptul ca exista pedeapsa nu inseamna iad, si vom fi pedepsiti dupa moarte abea dupa inviere.
Am citit destule DESPRE miscarile eretice si am crezut ca suntem cei mai biblici, te incurajez cu tarie sa citesti si ce spun chiar ereticii despre ei insisi si despre altii. Noi evanghelicii suntem un fel de ortodocsi care desi fluturam sola scriptura n-avem curaj sa ne verificam convingerile, sa le dam pur si simplu drumul un pic si sa lasam biblia sa vorbeasca. Pe bune. Scrie undeva „suflet nemuritor”, „pacat infinit” etc? Toate astea le avem ca o extensie logica a faptului ca focul nu se stinge in veci de veci si noi aici invartim literalul ca sa luam alegoricul ca atare. Cine decide care parte din alegoric trebuie luata literal? N-ar trebui tot biblia?
Chiar crezi ca ajung in iazul de foc daca nu cred in iad?! Asta ar explica de ce n-are nimeni curaj sa se intrebe daca e adevarat ce crede..
Si nu faptul ca as fi adventist ar fi fost o jignire, desi nu trebuie sa limitam imortalitatea conditionata la ei, ci rugamintea de a lasa „literatura adventista” si a citi „invatatura sanatoasa”. Ca si cum eu m-am limitat doar la un grup care m-a spalat pe creier iar biserica in care esti membru nu poate gresi decat in lucruri „neesentiale”. Dupa felul in care argumentezi, si nu numai tu, imi dau seama ca nu ati citit nici macar din curiozitate explicatiile „ereticilor”, toti stim sa argumentam..
Maine, s-au dupa ce imi raspunzi, imi fac timp pt ultimul argument – starea intermediara si momentul judecatii.
Nu este nevoie sa imi raspunzi despre asa numita „stare intermediara”. Cunosc destul de bine ideea. Insa tu iti dai seama ce spui? Tu singur recunosti ca atat adventistii cat si iehovistii sunt eretici si totusi le iei de bune anumite scrieri. Cuvantul spune ca „putin aluat dospeste toata plamadeala”. Din moment ce o grupare este catalogata ca si eretica nimic din ce afirma acea grupare nu are valoare, pentru ca intodeauna vor amesteca lucrurile.
Apoi , de unde ai tras tu cocluzia ca noi nu citim ce spun ereticii? Ai facut cumva un sondaj in lumea evanghelica ca sa stii? Ma cunosti cumva personal?
Esti atat de influentat de gandirea iehovista si adventista incat nu mai poti luat seama la adevarurile de baza ale Scripturii.
Eu nu am spus ca evanghelicii au dreptate in toate lucrurile, insa in ce priveste mesajul evangheliei acesta se poate compara pana la primele secole si se poate compara cu marii oameni ai lui Dumnezeu de-a lungul istoriei.
Daca ai avea onestitatea sa recunosti acest lucru, vei fi de acord cu mine ca toti parintii bisericii, Augustin, pre-reformatorii – Wycliffe, Tyndale, reformatorii – Luther, Calvin, etc, apoi puritan-pietistii, toti, fara exceptie au crezut si au predicat o pedeapsa vesnica in foc, imediat dupa moartea fizica. Remarca si faptul ca cei mai de seama dintre acestia au fost specialisti in limbi clasice – greaca, latina, ebraica. Deci nu se pune problema unor chestiuni de traducere sau intelegere proasta a textului biblic.
Pe cand iehovistii, cand au facut prima lor traducere a textului biblic in anii 1950, numita Noua Traducere Mondiala, au fost dati pe fata ca mincinosi si impostori intelecutali. Astfel ca in 1954, mai multi profesori evanghelici de limbi clasice au dat in judecata Turnul de Veghere si comitetul care a lucrat la traducere. In proces, pe data de 24 noiembroie 1954, vicepresedintele comitetului de traducere al Turnului de Veghere. Fred W. Frantz a fost pus in fata un text din Geneza 2:4, in limba ebraica, ca sa il traduca si nu a fost in stare. Textul este un exercitiu de traducere pentru anul I de studiu la un seminarul teologic.
Iata deci ce traducatori si interpreti au iehovistii. Si tu ai cazut in plasa lor, iar acum crezi ca evanghelicii sunt prostii din poveste. Stimate Andrei, ar trebui sa intelegi cel putin un lucru: metoda de baza prin care erezia isi face loc nu este in primul rand o invatatura total diferita ci o invatatura baza pe redefinirea termenilor. Exact acelasi lucru il faci tu. Inceri sa redefinesti termenii crezad ca, dupa ce aproape timp de 2000 de ani, biserica in ce-a mai mare parte a ei, a crezut intr-un iad vesnic, tu ai descoperit acum roata. Marele apologet crestin, Ravi Zacharias a afirmat urmatorul lucru: in teologie nu este nimic nou cu exceptia ereziei.
Deci haide sa incheiem discutiile pe o tema atat de evidenta a Bibliei. Si iti spun inca odata: esti pe drumul apostaziei.
Daca nu imi respingi comentariul vreau sa mai adaug ca redefinirea termenilor despre care vorbesti nu are treaba cu a stii ebraica sau greaca. Moartea e moarte in orice limba, tu vii si spui ca inseamna despartire. Nu e ceva de gasit in dictionar decat daca e unul teologic cu amprenta convingerilor celui care l-a intocmit, e o chestie de teologie si depinde de existenta starii intermediare.
Cat despre suflet, chiar in cornilescu spune ca suntem un suflet. Nu e o noutate, e de aflat care parte e literala si care figurativa, cand suntem sau cand avem unul. Si din nou, este necesar sa credem ca avem unul daca exista o stare intermediara, daca nu exista atunci noi suntem un suflet care moare.
Nu inteleg ce erori de traducere au facut martorii in sensul asta. Uitandu-ma la tine nu ma mira reactia somitatilor teologice ale vremii cand au venit martorii cu interpretarea lor desi nu aveau cine stie ce studii, jignire mare, e ca si cum am merge noi in comunitatea stiintifica de astazi sa le spunem ca nu exista evolutie. Dai dovada de ignoranta pentru ca am venit cu o interpretare posibila, nu mai comentez cat de probabila, si tu raspunzi cu o atitudine gen „..adica tu crezi ca noi toti suntem niste prosti?”.
Esti liber fata de oameni sa crezi ce vrei, invata sa respecti si lasa-mi si mie aceeasi libertate!
Asa cum am spus, din Biblie reiese clar ca omul are un suflet. Faptul ca pe alocuri Vechiul Testament foloseste expresia de suflet cand se adreseaza omului ca fiinta vie nu este un arguement in foavoarea ideei ca noi suntem un suflet care murim. Si astazi auzim de foarte multe ori aceasta expresie – exp.: „a murit un suflet nevinovat” dar stim cu totii ca se refera la moartea fizica. Expresia nu are nici o intentie de a dezvolta sau explica un concept filozofic despre antropologia omului. La fel este si cu textele biblice.
Pe de alta parte avem texte care fac diferente clare intre duh, suflet si trup. Exp. apostolul Pavel: 1 Tesaloniceni 5:23. ..duhul vostru, sufletul vostru, trupul vostru.. “. Apoi avem in 1 Corinteni 15:35 iarasi Pavel face diferenta intre natura materiala si cea imateriala a omului: „in ce trup ce vor intoarce.. „, si exemplele pot continua.
Apoi, in ce priveste starea intermediara, ideea poate doar sa fie interpretata din pasaje obsucre si neclare, pe cand ideea unui iad vesnic si locuinta mortilor unde merge sufletul imediat dupa moarte are texte directe si necomplicate.
In ce priveste chestiunea de traducere a iehovistilor, ideea este ca din moment ce „specilaistii lor” in limbi clasice au fost dovediti impostori, inseamna ca si interpretarile lor sunt in aceeasi maniera. Ei nu scot ideile din text ci introduc idei in text. Aceasta este fundatia pe care s-a construit intreaga teologie iehovista si adventista. Aici este problema. Iar exemplul pe care l-ai dat cu oamenii de stiinta si crestinii nu este corec, pentru ca oamenii de stiinta evolutionisti sunt criticati tot de oameni de stiinta, dar crestini, si aici nu vorbesc de masa mare de credinciosi. Deci criticile vin de la oameni de pe pozitii asemanatoare si ei nu pot fi catalogati ca impostori intelectuali ca in cazul traducatorilor iehovisti.
Si in ultimul rand, trebuie sa intelegi ca redefinirea termenilor are legatura stransa cu cunoasterea unei limbi, pentrca toata lumea stie ca atunci cand inveti o limba nu inveti strict doar gramatica sau traducerea unor cuvinte ci inveti si cultura respectiva, si modul in care erau folosite anumite cuvinte, expresii, sensuri semantice, zicatori, exprimare, formule, etc. Asta face diferenta intre un specialist si un mediocru. De exemplu Luca 15:32 – tatal fiului rispitor afirma despre fiul pierrdut ca „era mort si a inviat”. Desigur ca acest lucru nu se intamplase fizic, ci era un mod de a exprima situatia culturala a vremii. Un fiu care isi parasea casa tatalui era considerat ca mort fata de familia lui, desi el traia fizic. Asa considereau ei atunci. Ei bine acest element de interpretare vine din cunoasterea limbii, culturii si modului in care autorii Scrupturii au folosit cuvintele si expresiile. Ori un traducator mediocru sau interpret care incearca sa dezvolte o teologie va ajunge la premise si idei gresite daca nu tine cont de astfel de particularitati.
Un alt exemplu este expresia des folosita de autorii cartilor sfinte „fratilor”, insa stim ca ei nu se refereau strict doar la barbati, ci era un termen care in context se referea la intrega comunitate. Deci iata cum anumite cuvinte pot fi interpretate in contextul lor.
La fel este si cu termenul „moarte”, care are multiple intelesuri in contextul pasajelor in care a fost folosit, insa atunci cand omul vrea sa isi argumenteze o idee, ca in cazul nostru, se preia doar un sens al cuvnatului iar celelalte vor fi aruncate la gunoi. Ex. Ioan 5:24-29 – Isus numeste morti pe cei ce vor veni la judecata. Analizeaz pasajul cu atentie si vei vedea ca termenul de moarte este folsit cu doua intelesuri – in sens spiritual si in sens fizic. (probabil ca este este un argument al tau in favoare starii intermediare, dar eu vreau doar sa analizezi sensul cuvantului moarte).
Deci in concluzie, esti liber sa crezi ce vrei, dar iti spun inca odata, daca pasajele biblice in ansamblul lor indicau o stare intermediara sau un loc de chin temporar, sau distrugere, anihilare, sau cum vrei sa ii spui, atunci nu inteleg cum o armata de specialisti, traducatori si interpreti onesti si care au platit cu viata crezul lor, ridicati de Dumnezeu de-a lungul istoriei, au gresit intr-un asemena punct esential al doctrinelor crestine.
In ce priveste intrebarea ta, nu mergi in iad pentru ca nu crezi in iad, ci mergi in iad daca nu esti nascut din nou, adica din Duhul Sfant. Ideea este de supunere si ascultare de Dumnezeu. Insa Biblia ne avertizeaza ca a da invatatura gresita este un lucru periculos – Iacov 3:1-2. Deci fii atent in aceasta privinta.